Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava este primul din România care este certificat oficial că a implementat sistemul de management anticorupție, primul standard internațional cu un asemenea obiectiv, respectiv ISO 37001:2016.
Managerul SJU, Vasile Rîmbu, a declarat că certificatul a fost înmânat reprezentanților spitalului într-un cadru oficial, în prezența autorităților, inclusiv ai Direcției Naționale Anticorupție și ai poliției, și că scopul standardizării acestui sistem este de a pune pacienții pe poziție de egalitate în fața serviciilor medicale acordate în spital, indiferent de poziția socială și veniturile acestora. Măsurile impuse de standardul antișpagă sunt menite să reducă practicile incorecte și vizează nu doar comportamente care se referă la bani dați în plic sau strecurați în buzunarul personalului din spital, ci și raporturile dintre medicii prescriptori și furnizorii de medicamente, cadourile, „ospitalitatea”, donațiile și beneficiile similare, angajările, precum și achizițiile pe care le face unitatea medicală.
Vasile Rîmbu a subliniat că la auditul realizat în vederea implementării standardului, la capitolul „vulnerabilități la practici incorecte” au fost avute în vedere toate palierele, „de la manager la portar”.
În cadrul managementului antimită, printre alte măsuri, spitalul a fost împânzit de afișe prin care cei care intră în spital sunt informați că în această unitate medicală plicul cu bani nu-ți aduce servicii medicale mai bune. „Sănătatea ta nu depinde de plicul pe care te-ai gândit să-l dai” scrie pe posterele afișate prin tot spitalul.
Rîmbu a mai spus că implementarea standardului antimită cu siguranță nu va eradica fenomenul de corupție, dar este o garanție ridicată a unui comportament etic. Practic, se creează un cadru pentru aplicarea măsurilor anticorupție, iar certificarea este o garanție a eforturilor depuse de spital pentru a combate faptele de dare și luare de mită.
Standardul ISO include cursuri de pregătire pentru personal și efectuarea de evaluări periodice
Asta înseamnă că auditul pentru evaluarea riscurilor la corupție se repetă periodic, iar operațiunile necesare pentru minimizarea riscurilor de mită, implementarea de mijloace de control financiare, comerciale sau contractuale, inițierea de proceduri de raportare (inclusiv confidențiale), monitorizare, semnalarea preocupărilor incorecte, investigare și acțiunile corective sunt permanente.
Standardul ISO include și cursuri de pregătire pentru personal, efectuarea de evaluări periodice privind riscul de luare și dare de mită, verificarea antecedentelor referitor la partenerii contractuali, la personal sau la proiecte.
Sistemul de management anticorupție ajută spitalul să evite sau să diminueze costurile, riscurile și pagubele implicării în corupție, să promoveze încrederea și să-și îmbunătățească reputația. Conformitatea cu cerințele standardului evident că nu poate să dea asigurări că nu a avut loc sau că nu va avea loc vreun act de corupție deoarece eliminarea completă a riscului nu este posibilă.
Managerul Vasile Rîmbu recomandă insistent pacienților și familiilor acestora să nu dea „atenții” în spital, iar personalul medical și nemedical din unitatea pe care o conduce este sfătuit să nu cedeze tentației de a primi sau, mai rău, de a cere. „Afișele din spital se adresează ambelor părți, și celor care provoacă, și celor care primesc”, a subliniat managerul.
Solicitarea de a avea un comportament etic a fost adresată și de Gheorghe Flutur, președintele unității tutelare a spitalului, Consiliul Județean, care a precizat că „la spital am asigurat salarii mari, consistente și la timp, condiții foarte bune de lucru pentru medici și întreg personalul, condiții foarte bune și servicii medicale de calitate pentru pacienți”, ca urmare sunt așteptate comportamente și atitudini adecvate.
