Primul raport privind stabilitatea piețelor financiare nebancare supravegheate de ASF oferă o vedere de ansamblu a contextului macroeconomic și financiar local și internațional, cât și a evoluției pe termen lung a acestor piețe

Primul raport privind stabilitatea piețelor financiare nebancare supravegheate de ASF oferă o vedere de ansamblu a contextului macroeconomic și financiar local și internațional, cât și a evoluției pe termen lung a acestor piețe, a declarat pentru AGERPRES președintele Autorității Naționale de Supraveghere Financiară, Leonardo Badea.
„Prin demersul nostru aducem în prim plan factori de natură exogenă și endogenă care au modelat situația din prezent a acestor piețe. Așa cum este firesc, raportul abordează și evoluțiile recente privind stabilitatea celor trei piețe pe care le supraveghem, relațiile de interconectare dintre entități și sectoare, precum și pârghiile de politică macroprudențială pe care le utilizăm în prezent. Informațiile și analizele prezentate evidențiază o situație pozitivă și evoluții staționare ale stabilității financiare din perspectiva piețelor nebancare supravegheate de ASF, cu diferențierile și particularitățile aferente fiecăreia dintre cele trei componente. Așadar, la finele trimestrului I 2019, stabilitatea sistemului financiar nebancar se menține robustă, nefiind identificat niciun risc semnificativ cu implicații sistemice aferent acestuia”, explică Badea.
Potrivit acestuia, raportul prezintă în capitole distincte situația actuală a pieței pensiilor private, pieței de capital și pieței asigurărilor, din perspectiva stabilității financiare, conform indicatorilor raportați de entitățile supravegheate de ASF aferenți datei de referință 31 martie 2019 și celor mai recente date și informații disponibile cu privire la evoluția piețelor financiare.
„Partea de final a raportului este dedicată studiilor privind interconectarea segmentelor pieței financiare locale și analizei influențelor transfrontaliere pe care acestea le resimt. Raportul se încheie cu o prezentare a principalelor măsuri de politică macroprudențială implementate pentru consolidarea stabilității piețelor financiare nebancare locale”, a mai spus șeful ASF.
El a subliniat că, la finalul primului trimestru din 2019, circa 76% dintre activele sectorului financiar din România erau deținute de către instituțiile de credit, 6% de către instituțiile financiare nebancare, în timp ce sectoarele financiare gestionate de către ASF au înregistrat o pondere de aproximativ 17,8% în active (în ordine descrescătoare, fonduri de pensii – 8,3%, fonduri de investiții – 6,2% și societăți de asigurare – 3,3%).
Comparativ cu anul 2010, atunci când sectorul nebancar deținea 10,6% din activele sectorului financiar, s-a înregistrat o majorare de aproximativ 7 puncte procentuale în contextul unei diminuări a activelor instituțiilor de credit.
„Cea mai mare expunere a sistemului financiar nebancar o reprezintă investițiile în titluri de stat, în procent de aproximativ 43% din total active. Un procent considerabil, de circa 25% din activele totale ale entităților financiare nebancare supravegheate de ASF, a fost investit în acțiuni, majoritatea fiind acțiuni cotate, ce beneficiază de o mai mare transparență și o mai bună guvernanță. Sectorul bancar primește o parte importantă din activele sectorului financiar nebancar, sub formă de depozite (aproximativ 10% din activele sectorului nebancar sunt investite în plasamente bancare)”, a precizat Leonardo Badea.
El a adăugat că raportul de stabilitate are o abordare diferită de cele privind evoluțiile periodice ale piețelor, prin accentul pus pe analiza aprofundată implicațiilor pe care aceste dinamici le au asupra stabilității componentelor nebancare ale sistemului financiar, mai exact a capacității acestora de a-și îndeplini funcțiile specifice fără sincope care să afecteze negativ de o manieră semnificativă economia reală.
„Deși piața financiară nebancară locală nu are același nivel de sofisticare și anvergura piețelor dezvoltate, nivelul de interconectare este ridicat, ceea ce face necesară monitorizarea permanentă a tuturor posibilelor canale de transmitere a riscurilor între sectoare. ASF evaluează și monitorizează permanent gradul de interconectare al piețelor financiare și potențialele canale de transmitere a riscurilor între sectoare. O parte dintre metodele și modelele dezvoltate și utilizate în acest scop la nivelul Autorității sunt prezentate în premieră în raportul de stabilitate, pentru a permite tuturor celor interesați o imagine de ansamblu asupra piețelor financiare nebancare”, a menționat președintele ASF.
Un astfel de exemplu este rețeaua expunerilor bilanțiere inter-sectoriale rezultată din agregarea bilanțurilor entități individuale supravegheate de ASF pe principalele clase de active și pe cei mai relevanți emitenți, care evidențiază principalele expuneri față de factori potențiali de risc, acest demers fiind important mai ales datorită specificului activității asigurătorilor, fondurilor de investiții și de pensii care face ca activele financiare deținute să aibă un rol extrem de important pentru capacitatea acestora de a-și respecta obligațiile asumate față de asigurați/investitori/participanți.
Astfel, potrivit șefului ASF, rețeaua de expuneri prezentată în raport evidențiază că în cazul celor trei sectoare financiare nebancare supravegheate de ASF, principala expunere la risc este față de statul român, prin intermediul obligațiunilor suverane deținute în portofoliu. În comparație cu aceasta, nivelul de interconectare cu piețele bursiere are o amploare medie spre redusă, în vreme ce interconectarea cu sistemul bancar (privită exclusiv din perspectiva activelor bilanțiere) este mult mai puțin semnificativă.
Leonardo Badea a semnalat că un alt element de noutate inclus în acest raport este utilizarea matricelor de corelații între evoluțiile piețelor bursiere (piață locală versus piețe europene și internaționale), fiind acordată atenție modificărilor în timp a valorilor și structurii corelațiilor dintre randamentele indicilor BVB și cei ai altor piețe relevante, pentru identificarea și monitorizarea surselor de influență asupra pieței bursiere locale.
„Ne interesează modificările de intensitate a corelațiilor dintre bursa locală și indicii piețelor globale pentru a determina în ce măsură eventualele șocuri identificate inițial pe plan extern s-ar putea transmite asupra pieței locale, piață pe care fondurile de investiții și de pensii au expuneri importante. Din datele pe care le avem la dispoziție observăm că, în ultimii 10 ani, piețele de capital dezvoltate au evoluat în interdependență, în timp ce piețele financiare din țările din Europa Centrală și de Est au fost, în cea mai mare parte a timpului, mai degrabă decuplate de la aceste tendințe, având un parcurs predominant pozitiv, dar au existat și episoade tranzitorii în care au fost receptori ai unor efecte de contagiune, directe sau indirecte, cu intensitate ridicată. Datele noastre arată că decuplarea s-a produs predominant după perioada crizei datoriilor suverane, când Marea Britanie, Germania, Franța și Italia au început să consemneze creșteri ale indicilor bursieri mai ample prin comparație cu cele observate pe piețele financiare din Europa Centrală și de Est”, a explicat oficialul ASF.
Conform acestuia, analiza contagiunii indică faptul că, pe parcursul episoadelor de intesitate ridicată a legăturilor dintre piața de capital din România și piețele europene, aceasta este sensibilă preponderent față de factorii de risc care influențează piețele de capital învecinate din state precum Polonia, Austria și Ungaria și că, în ceea ce privește nivelul contagiunii dintre piețele europene se observă oscilații semnificative pe parcursul ultimilor ani, cu intensificări tranzitorii de mare amploare intercalate cu lungi perioade de acalmie. Pentru primul trimestru al anului 2019 se constată în general o perioadă de diminuare a tensiunilor și implicit a efectelor de contagiune între piețele de acțiuni.
„Spre deosebire de indicele de contagiune, descompunerea istorică a șocurilor arată cât de mult a fost influențată o bursă în evoluția trecută de alte burse. Analizând evoluțiile anului 2018 din prisma acestei matrici, se observă că România a primit cea mai puțină contagiune dintre țările studiate (a avut o evoluție mult mai independentă față de factorii externi comparativ cu celelalte țări din eșantion). Un nivel redus de contagiune primită indică un grad mai redus de sensibilitate față de mișcările pe termen scurt ale celorlalte burse. Pe de altă parte, contagiunea transmisă este un indicator al importanței în raport cu celelalte; se poate observa faptul că Germania, Austria și Marea Britanie sunt principalii poli de influență asupra celorlalte burse studiate”, a spus Leonardo Badea.
El a precizat că un important element de noutate în raport îl reprezintă introducerea unui nou indice compozit de dinamică a piețelor financiare nebancare utilizat pentru identificarea, evaluarea și monitorizarea unor factori comuni de risc specifici pentru mecanismele de funcționare ale entităților financiare nebancare (în special ca urmare a caracteristicilor de investitori instituționali ale acestora) și potențați de existența unor expuneri reciproce dintre cele trei sectoare.
„Pentru activitatea de supraveghere a acestor piețe, prezintă interes răspunsul la următoarea întrebare: care ar fi impactul potențial asupra intermedierii financiare nebancare în cazul manifestării unui posibil eveniment negativ pe piețele financiare sau unei ajustări nefavorabile a așteptărilor față de evoluția cadrului macroeconomic pe termen scurt/mediu? Încercând să obținem un instrument care să ne ofere răspunsul la această întrebare, am construit un indice bazat pe serii de timp cu frecvență mixtă pentru a fructifica diferitele surse de date de care dispunem (raportări ale entităților supravegheate, surse profesionale de date privind piețele financiare, schimburi de informații în baza convențiilor de colaborare cu alte autorități etc.). De aceea indicele compozit de dinamică a piețelor financiare nebancare este proiectat astfel încât să integreze și să extragă informații din seriile de timp disponibile la diferite perioade (zilnice, lunare, trimestriale etc.) și să furnizeze un semnal de tendință cât mai clar pornind de la date eterogene ale căror trenduri nu sunt neapărat clare sau sincronizate. Indicele trebuie să fie suficient de sensibil pentru a detecta impactul vulnerabilității unui sector asupra intermedierii nebancare luate în ansamblu dar totodată destul de stabil pentru a filtra evoluțiile nesemnificative sau cu impact doar pe termen foarte scurt”,a explicat președintele ASF.
Acesta a subliniat că pentru a răspunde acestor provocări a fost urmată metodologia propusă de Brave and Butters (2019), care este o extensie a modelului factorial dinamic care încorporează acumulatorul propus de Mariano și Murasawa (2003), adaptată de Marius Acatrinei (2019), „Mixed-Data Sampling”. MIDAS este o metodă de actualitate folosită pentru estimare și prognoză utilizând modele în care variabila dependentă și variabilele independente au frecvențe diferite.
Indicele compozit calibrat de ASF valorifică date relevante pentru cele trei piețe supravegheate de autoritate. Pentru piața de capital au fost utilizate date privind rentabilitatea lunară a indicelui prețurilor financiare, pentru sectorul de pensii private s-a calculat randamentul lunar al pensiei private pentru toate fondurile de pensii din PII și capitalizarea bursieră iar pentru datele sectorului de asigurări, a fost selectat indicatorul de daunalitate care reprezintă raportul între pierderile totale (plătite și rezervate) în creanțe plus cheltuielile de ajustare împărțite la totalul primelor încasate.
Rezultatele obținute au arătat că, în intervalul de timp analizat, indicele este capabil să surprindă câteva episoade relevante și semnificative de tensiune din perspectiva stabilității financiare.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat luni primul raport privind stabilitatea financiară a piețelor pe care le reglementează și supraveghează (piața asigurărilor, piața de capital și piața pensiilor private).
Documentul prezintă, în capitole distincte, situația actuală a celor trei piețe, din perspectiva stabilității financiare, așa cum aceasta reiese din interpretarea și analiza indicatorilor raportați de entitățile supravegheate de ASF, aferenți datei de referință de 31 martie 2019, și a celor mai recente date și informatii disponibile cu privire la evoluția piețelor financiare.
„Vreau să mulțumesc celor fără de care nu ar fi putut apărea acest Raport și aici mă refer în primul rând la membrii Consiliului ASF, precum și la întreaga echipă de stabilitate financiară a ASF, coordonată de doamna profesor universitar Aura Socol, domnul director Valentin Ionescu și domnul conferențiar universitar Iulian Panait”, a încheiat Leonardo Badea.