Primul pas pentru „Suceava – Capitală Europeană a Culturii” a fost făcut

Municipiul Suceava se pregătește să intre în concurență directă cu orașele Alba Iulia, Arad, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Oradea, Sfântu Gheorghe și Timișoara, dar și cu orașe din Grecia, pentru obținerea titulaturii de „Capitală Europeană a Culturii” în 2021.
Aleșii locali suceveni au decis ieri, în cadrul unei ședințe extraordinare de Consiliu Local, cu 17 voturi „pentru” și o abținere, demararea procedurilor de întocmire a documentațiilor necesare pentru depunerea candidaturii municipiului Suceava la procedura de selecție pentru obținerea titlului de „Capitală Europeană a Culturii”.
Proiectul, inițiat de primarul Ion Lungu, ca urmare a presiunilor făcute de o parte dintre oamenii de cultură din oraș, înflăcărați de acest ideal care sună frumos: Suceava – capitală culturală, a stârnit numeroase discuții, o parte dintre consilieri punând la îndoială legitimitatea și eficiența acestui demers care vine foarte târziu, aproape la „spartul târgului”. Asta deoarece, ca la atletism, Suceava este concurentul care intră pe stadion cu câteva minute înainte de începerea cursei, se schimbă de haine printre spectatori, prin tribune și se grăbește să ajungă la linia de start, fără a face nici un fel de încălzire. În plus, mai are și pretenția de a fi pe primul loc, chiar de nu s-a antrenat deloc înainte pentru o astfel de performanță și are un picior în ghips.
Momentul 0 al „luptei” pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii”
„În momentul de față suntem într-un moment 0 al acestui demers, pentru că deși s-a vorbit mult de el, nu s-a făcut nimic. Astăzi facem ceva concret, demarăm partea tehnică necesară depunerii candidaturii municipiului Suceava pentru titlul de «Capitală Europeană a Culturii». Pentru a depune acest proiect până pe 10 octombrie, când este termenul limită, trebuie să avem o strategie culturală pe termen lung, care să includă atât planurile de acțiuni, cât și cele de susținere financiară a activităților culturale. De aceea am făcut apel la oamenii de cultură să se înscrie în grupul de lucru care va realiza această strategie, ei fiind specialiștii în domeniu, în vreme ce noi vom veni cu suportul tehnic necesar”, a spus Lucian Harșovschi, în dubla sa calitate, atât de inițiator al proiectului, fiind înlocuitorul primarului pe durata concediului de odihnă al acestuia, cât și ca președinte de ședință.
Tot el a venit și cu o replică bine documentată la acuzațiile făcute recent de unii oameni de cultură, că primăria nu a sprijinit deloc cultura, prezentând nu doar cifre concrete, cât și numeroase exemple de activități culturale de amploare, care nu ar fi avut loc dacă nu beneficiau de sprijinul municipalității.
Participarea Sucevei la competiția internațională pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii” urmează să fie decisă tot într-o ședință de Consiliu Local, la finele lunii septembrie, după analizarea strategiei culturale pe care trebuie să o facă grupul de lucru înființat ieri, din care fac parte, deocamdată, șase persoane, din care două sunt salariați ai municipalității.
În urma apelurilor publice făcute de conducerea Primăriei Suceava, ca oamenii de cultură care susțin acest deziderat să vină să se implice în realizarea strategiei culturale a municipiului, doar patru persoane s-au arătat interesate: preotul Remus Cojocaru, artistul plastic Mihai Pînzaru PIM, directorul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuș, și organizatorul de evenimente artistice Bobby Stroe.
Aceștia s-au arătat dornici ca de luni să înceapă efectiv să lucreze la acest proiect cultural, de care depinde înscrierea Sucevei în competiția cu celelalte orașe din țară, care au început pregătirile necesare cu cel puțin 2-3 ani în urmă.
„Jocul de-a baba-oarba cu cultura” și „papagalii de serviciu”
Proiectul discutat în ședința de vineri a avut parte și de critici aspre, mai ales din partea independenților Adrian Arămescu și Vasile Mocanu.
Dacă pentru Arămescu toată această tevatură stârnită pe tema transformării Sucevei într-o capitală culturală europeană este exact ca o „frecție la un picior de lemn”, Mocanu a avut altă abordare, încercând să paseze responsabilitatea în întregime asupra celor care au inițiat proiectul pentru a nu le mai da apă la moară celor care îi criticau că nu vor să facă nimic în acest sens.
„Eu spun să rămânem la momentul 0, adică la ce avem în prezent. S-au rezolvat toate problemele din oraș, de care se izbesc zi de zi mii de oameni, de ne zbatem atâta cu acest demers? Ne-am trezit în ceasul al 16-lea că vrem să fim un oraș de cultură. Cultură cu forța nu se face! Ce facem noi acum e un joc de-a baba-oarba cu cultura”, a declarat Adrian Arămescu, care a precizat că Suceava nu are nici puterea financiară și nici infrastructura necesare pentru a visa acum să devină capitală culturală europeană, iar eforturile administrației locale ar trebui direcționate spre probleme concrete.
Politician cu experiență, Vasile Mocanu a solicitat amânarea sau retragerea proiectului, cerând executivului ca peste noapte să vină cu o strategie culturală și un plan concret de participare la competiția culturală.
„Suntem în situația aprobării unui proiect de hotărâre care să îngroape acest demers. Pe de o parte, termenul de realizare al acestei strategii este foarte scurt, iar oamenii de cultură la care se face apel sunt aduși pentru a fi vinovații de serviciu. Nu poți face o asemenea strategie fără un plan de lucru, fără responsabili de proiect. Noi suntem papagalii de serviciu care votăm o listă în alb, pentru ca la final să se spună că nu se poate face, că strategie nu este, bani nu sunt etc….”, a spus Mocanu.
Dar în vreme ce termenul dat oamenilor de cultură pentru realizarea unei strategii culturale i s-a părut scurt – până la finele lunii septembrie, el a cerut executivului ca până luni să vină nu doar cu strategia culturală, ci și cu un plan concret pentru toate etapele competiției între orașe.
Solicitarea sa a fost respinsă de majoritatea celor prezenți la ședință.
Crucea lui Băișanu
Unul dintre cele mai tensionate momente ale ședinței extraordinare a fost cel în care deputatul Ștefan Alexandru Băișanu, principala voce care a marșat pe ideea „Suceava – Capitală Europeană a Culturii”, a solicitat în mai multe rânduri să i se dea cuvântul.
Conform regulamentului de funcționare a CL, unui cetățean prezent la ședință i se poate da cuvântul după ce își exprimă punctele de vedere consilierii locali, dacă președintele de ședință este de acord cu intervenția „din exterior”.
De data aceasta, pentru a nu se interpreta în vreun fel decizia sa, președintele de ședință, Lucian Harșovschi, l-a chemat la masă, la microfon, pe deputatul liberal, dar, înainte de a-i deschide microfonul, a supus la vot dacă să i se dea sau nu cuvântul.
Băișanu, care deja se pregătea să își înceapă discursul, ale cărui notițe le și avea în față, pe o foaie, a rămas extrem de surprins în momentul în care rezultatul votului i-a interzis să facă vreo intervenție la acest proiect: opt voturi „pentru”, opt „împotrivă” și două abțineri.
Evident tulburat de decizia luată de deliberativul local, Băișanu și-a făcut o cruce mare și a spus tare, înainte de a părăsi sala: „Nu vreți să faceți treabă, să auziți pe nimeni, vă interesează chestiuni strict politice și de doi bani!”
Votul final a fost favorabil demersului de înscriere a Sucevei în competiția pentru titlul de capitală culturală europeană, dar fără a exista acel consens politic solicitat chiar de organismele europene orașelor care se înscriu în această cursă grea, cu un final promițător, dar numai pentru câștigător.