Primul factor de risc genetic asociat cu formele obișnuite de migrenă a fost descoperit de geneticieni, fapt care ar putea conduce la punerea la punct a unor noi terapii eficiente împotriva acestei afecțiuni dureroase, informează AFP.
Cercetătorii, al căror studiu a fost publicat în revista Nature Genetics, au examinat profilul genetic pentru peste 50.000 de persoane, pentru a putea face o comparație între oamenii care suferă de migrenă și celelalte persoane.
Astfel, oamenii de știință au identificat o mică variație a ADN-ului care cauzează o creștere cu o cincime a riscului de apariție a migrenei.
Pe plan mondial, zilnic, aproximativ 300 de milioane de persoane suferă din cauza migrenelor.
Studiul a fost coordonat de Aarno Palotie, directorul unui consorțiu internațional din cadrul companiei britanice Trust Sanger Institute.
O legătură de ordin genetic a fost deja pusă în evidență pentru anumite forme rare de migrenă, însă acest studiu a evidențiat pentru prima oară un factor genetic asociat cu formele obișnuite ale acestei afecțiuni.
Variația genetică RS1835740 este situată pe cromozomul al 8-lea, între două gene – PGCP și MTDH/AEG-1. Această variație genetică reglează nivelul de glutamat, o substanță care joacă rolul de „mesager” între neuroni. Acumularea de glutamat în zona în care au loc sinapsele dintre neuroni ar putea avea un rol declanșator pentru crizele de migrene. Dacă această teorie se confirmă, împiedicarea formării acestor acumulări ar putea deveni ținta unor noi terapii promițătoare, consideră autorii studiului.
Această variație alterează gena MTDH/AEG-1, care afectează la rândul ei gena EAAT2. Aceasta din urmă controlează producția unei proteine ce permite evacuarea glutamatului din zona joncțiunilor nervoase cerebrale. Această proteină a fost deja asociată în trecut cu epilepsia, schizofrenia și diverse tulburări de anxietate.
În Europa, 17% dintre femei și 8% dintre bărbați suferă de migrene.
