Fosilele atribuite „primilor europeni”, descoperite în situl arheologic Atapuerca din Spania, au relevat faptul că acești oameni preistorici erau canibali, apreciind mai ales carnea copiilor și a adolescenților din triburile rivale, informează AFP.
„Știm deja că ei practicau canibalismul”, a declarat José Maria Bermudez de Castro, directorul sitului arheologic din Atapuerca, considerat unul dintre cele mai importante din Europa, înscris în anul 2000 în Patrimoniul mondial UNESCO.
Cercetarea acestor fosile a relevat faptul că primii europeni apelau la antropofagie pentru a se hrăni și nu în scopuri ritualice, că își mâncau rivalii după ce îi omorau și că preferau, de regulă, carnea copiilor și a adolescenților din triburile rivale.
„Acesta este primul caz de canibalism, bine documentat, din istoria umanității, dar asta nu înseamă neapărat că este și cel mai vechi”, a subliniat José Maria Bermudez de Castro.
Fosilele din situl arheologic numit „Gran dolina” au fost găsite împrăștiate, rupte, fragmentate și amestecate cu resturile altor animale, precum cai, căprioare, rinoceri și altele care erau vânate și mâncate de oamenii preistorici.
Aceste fosile umane prezentau, ca și cele de animale, urme de lovituri făcute cu cuțite de piatră, urme de tranșare și reunesc toate elementele caracteristice ale unei acumulări de oase ale victimelor care au fost consumate de alte ființe umane.
„Aceste elemente conduc la concluzia unui tip de canibalism gastronomic și nu ritualic, deoarece ei nu posedau capacitatea de a crea simboluri a omului modern”, a explicat cercetătorul spaniol.
Aceste fosile, descoperite începând din 1994 la Gran Dolina, aparțin, probabil, primilor oameni care au apărut în Europa, denumiți de cercetători Homo antecessor.
Homo antecessor, care a trăit înainte de omul de Neanderthal și de Homo sapiens, s-a instalat în urmă cu aproximativ 800.000 de ani în peșterile din Atapuerca, probabil după o lungă migrație din Africa, via Orientul apropiat, nordul Italiei și Franța.
Ei nu au ales din întâmplare această regiune, cu o suprafață de 13 kilometri pătrați, deoarece este situată într-o zonă privilegiată din nordul peninsulei iberice, la confluența dintre două râuri, beneficiind de un climat agreabil și având o floră și o faună bogată.
Cercetătorii spanioli au descoperit două locuri cu rămășițe ale unor victime umane, fapt care i-a determinat pe aceștia să afirme că oamenii acelor timpuri nu au practicat un canibalism de tip „regulat”, ci unul de tip „continuu” în timp.
Cele mai multe dintre cele 11 schelete identificate au aparținut unor copii și adolescenți. „Credem că erau acolo și doi tineri adulți, dintre care o femeie, ceea ce înseamnă că ei (Homo antecessor, n.r.) omorau baza piramidei demografice a grupurilor rivale”, au explicat cercetătorii spanioli.
Atapuerca, amplasată la limitele Eurasiei, i-a permis speciei Homo antecessor să dezvolte „un patrimoniu genetic izolat”, cu trăsături caracteristice, în același timp arhaice, dar și moderne.
În afară de vânătoare, ei erau culegători de fructe și fabricau diverse unelte.
Peisajul din acele vremuri era caracterizat de zone împădurite cu stejari, castani și ienupăr, care alternau cu porțiuni de preerie, în care trăiau urși, lincși, pantere, vulpi și hiene.
