Primăvara este mai scurtă cu circa 30 de secunde cu fiecare an care trece, datorită efectului ce constă într-o “clătinare” a Pământului în timpul mișcării de rotație în jurul propriei axe, sub influența atracției gravitaționale a Soarelui și a Lunii.
Scurtarea cu aproximativ 30 de secunde anual a primăverii este o consecință a precesiunii, dar cei mai mulți oameni nu vor observa nici o modificare în timpul vieții, potrivit cercetătorilor. Oamenii de știință spun că scurtarea duratei primăverii este, în principal, o consecință a modului în care axa Terrei se clatină extrem de încet.
Mișcarea este asemănătoare parțial cu cea a unui titirez, a cărui axă de rotație nu rămâne stabilă mereu în timpul rotirii, ci se înclină și descrie, la fiecare câteva secunde, un cerc, cu unul dintre capete, în timp ce celălalt rămâne fix. În cazul Terrei, acest efect de precesiune durează circa 26.000 de ani per ciclu. Nu există însă motive de îngrijorare pentru că efectul creșterii duratei unor anotimpuri și al scurtării altora nu devine sesizabil de-a lungul a mii de ani. Potrivit calculelor specialiștilor, cea mai scurtă primăvară va fi undeva în jurul anului 6.430.
Potrivit unui tabel întocmit de Larry Gerstman, astronom amator din New York, în 2015, vara va fi cel mai lung anotimp din punct de vedere astronomic, cu o durată de 93,65 de zile, urmat de primăvară, cu 92,76 de zile, de toamnă, cu 89,84 de zile, și de iarnă, cu 88,99 de zile.
Surse: antenasatelor.ro, rador.ro