Foarte-foarte important acel gol al Barcelonei din finalul partidei cu Real. Pare că îi iau peste picior pe jucătorii catalani, dar nu e așa. Pentru ei important este să se autosugestioneze, chiar să se mintă, că încă se mai poate, că pedalarea aceasta în gol este doar conjuncturală. Să facă abstracție că pe bancă nu sunt soluții, indiferent cum se numește antrenorul. Căci în afara celor consacrați din formula de bază, aproape orice schimbare se face slăbește echipa! Doar Mascherano poate să-l facă uitat pe Puyol, iar în ultima vreme Thiago aduce mai multă vână decât Xavi, chiar dacă procentul paselor reușite e ceva mai scăzut. Villa nu mai e același după accidentare și probabil nici nu va mai fi. De obicei intră în locul lui Fabregas, dar nu prea se vede, în ciuda golului reușit cu capul împotriva lui Betis. Ba tocmai golul reușit astfel ne oferă un indiciu asupra lipsei de soluții din jocul obișnuit. Doar n-o să fie acum Villa o amenințare în jocul aerian! Iar Tello, care îl înlocuiește pe Pedro, aleargă mai repede decât poate gândi. În plus, îl ocupă lui Iniesta zona în care acesta e cel mai eficient. Am ajuns și la Messi, iată ce înseamnă să nu mai scoată goluri sau pase din joben! Morișca se învârte în continuare, dar după cum bate vântul. Totuși, chiar dacă Barcelona nu a stors totul din tiqui-taca, va trebui mai devreme sau mai târziu să se reinventeze.
Dincolo, Realul a oferit sezonului de primăvară prima rațiune de a fi. Dacă s-ar fi șters de pe listă deja și al doilea trofeu, ar fi ajuns la Manchester cu spatele la zid. Nu că acum ar fi altfel, un club de talia Realului nu se poate consola doar cu Cupa Regelui într-un sezon, una pentru care mai are oricum de luptat cu rivala din Madrid. Triumful de pe Camp Nou este în primul rând al lui Mourinho, care a reușit să creeze o echipă anti-Barcelona. Într-o competiție de anduranță, în care sunt implicați și alții, Realul se mai poticnește, nu poate ține ritmul impus de Barcelona, dar față în față e altceva. O situație similar a trăit Mourinho când era la Chelsea, dar pe invers: Benitez nu conta cu Liverpool în campionat, dar îl scotea sistematic din Liga Campionilor.
Mi-ar plăcea teribil ca aceste două echipe să se revadă în finala LC, atunci n-ar mai conta nici multele puncte avans ale Barcelonei din Primera, nici că Realul a făcut show pe Camp Nou. Dacă nu, măcar să iasă amândouă de mânuță în optimi, să înceapă și ceilalți să viseze…
