Primăria Suceava vrea să preia Casa de Cultură a Sindicatelor

Unul dintre primele efecte ale proiectului marii descentralizări care urmează să fie asumat de Guvern în Parlament în luna noiembrie ar putea fi preluarea Casei de Cultură a Sindicatelor, din Centru, de către Primăria Suceava. Recent întors de la București, de la ședința Asociației Municipiilor din România, primarul Ion Lungu și-a exprimat disponibilitatea totală de a prelua clădirea care necesită numeroase intervenții pentru reabilitare și modernizare:
„La discuțiile avute pe tema descentralizării, premierul Victor Ponta a anunțat transferul caselor de cultură către primării, în măsura în care există solicitări. Cu siguranță suntem interesați!”.
Ideea preluării de către municipalitate a Casei de Cultură a fost vehiculată în mai multe rânduri, dar fără a se concretiza, atât din cauza unor probleme legislative, cât și ca urmare a refuzului sindicatelor, care nu au dat curs nici măcar cererilor de încheiere a unor parteneriate cu municipalitatea suceveană.
După Revoluție, Casa de Cultură Suceava a intrat, alături de alte 51 de case de cultură din țară, în Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR), sub cupola a patru mari confederații sindicale, respectiv CNSRL – Frăția, Cartel Alfa, CSDR și Blocul Național Sindical. O parte dintre spațiile Casei de Cultură Suceava sunt închiriate mai multor societăți comerciale și asociații culturale, chirii care, împreună cu sumele obținute din închirierea sălilor pentru spectacole, ședințe sau dezbateri politice, sunt singurele surse de venit ale instituției.
Directoarea Casei de Cultură, Rodica Brînză Gheghe, recunoaște că, practic, în afara plăților la zi a facturilor la utilități, furnizori, a micilor reparații făcute doar în caz de absolută nevoie și a asigurării salariilor celor câțiva angajați, din încasări nu prea mai rămâne mare lucru, astfel că o reparație capitală a clădirii iese din discuție.
Cu greu, în perioada 1999 – 2000, au fost făcute o serie de investiții necesare, precum reparații la hidroizolația acoperișului, ori montarea unei centrale termice proprii, dar de atunci, investițiile au fost limitate la minim, pe măsura resurselor.