Bugetul municipiului Suceava este grevat an de an de datorii de milioane de euro care ar fi trebuit să fie plătite de persoane fizice și firme, dar care cel mai probabil nu vor fi achitate niciodată. Primarul de Suceava a declarat, ieri, în conferință de presă, că numai suma cumulată din amenzi neîncasate în ultimii 20 de ani se ridică la 120 de miliarde de lei vechi, adică peste 2,71 milioane de euro. Cea mai mare sumă, aproape jumătate, provine din amenzi de circulație. Lungu a spus că, deși posibilitățile de recuperare a acestor sume sunt minime, ele nu sunt prescrise, ci actualizate an de an. „Noi îi identificăm pe cei în cauză, facem somații, avem la primărie și un aparat de executare silită, colaborăm foarte bine cu Direcția de Finanțe și celelalte instituții și în ultimul an am mai pus popriri pe pensii sau pe salarii. Dar nici nu poți să-i execuți cuiva apartamentul pentru o amendă de circulație de două milioane de lei vechi”, a spus primarul Sucevei.
Convertirea amenzilor în zile de muncă pentru comunitate, încă neaplicabilă
Potrivit lui Lungu, cei mai mulți datornici nici măcar nu pot fi executați, unii dintre ei au domiciliul din buletin în municipiul Suceava și orice amendă primită vine aici, dar ei nu mai locuiesc de mult în oraș. Ca proporție din bugetul consolidat al municipalității, sumele neîncasate din amenzi reprezintă 4%. Ion Lungu apreciază că o soluție bună ar fi adoptarea unei legi care să permită convertirea amenzilor în zile de muncă în folosul comunității. Până atunci, însă, șansele de a recupera vreodată aceste sume sunt aproape nule, mai ales când este vorba despre persoane care nu au bunuri pe raza orașului.
La sumele neîncasate din amenzi se adaugă alte circa zece milioane de euro datorate ca taxe și impozite de firme care între timp au ajuns în insolvență sau în faliment. Lungu a precizat că și aici o parte dintre datorii „sunt istorice, de la societățile care au funcționat cândva în zona industrială a orașului”. Altă parte o reprezintă contribuții neîncasate de la agenții economici care n-au rezistat crizei sau au ales falimentul pentru a scăpa de creditori. Toate acestea influențează gradul de colectare a veniturilor la bugetul local, atât din punct de vedere al indicatorilor, cât și ca sume efective, care ar putea fi utilizate pentru oraș.