Primăria Moara a cerut în instanță obligarea unui procuror la muncă în folosul comunității

Un procuror sucevean s-a trezit recent cu o plângere în instanță formulată împotriva sa de Primăria comunei Moara, prin care reprezentanții instituției cer obligarea magistratului la muncă în folosul comunității.
La mijloc ar fi o sancțiune contravențională în cuantum de 78 de lei, aplicată în noiembrie 2007, sancțiune care nu a fost achitată în termenul prevăzut de lege, fiind înregistrată ca debit la Primăria comunei Moara.
Așa cum prevede legislația, Primăria Moara – prin primarul Constantin Prodaniuc – a cerut în februarie 2015, la Judecătoria Suceava, înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea obligării procurorului la prestarea unei activități în folosul comunității.
Astfel de procese sunt cu miile pe rolul instanțelor de judecată, în principal fiind vorba de persoane care au acumulat numeroase amenzi neachitate și care nu au bunuri ce pot fi executate silit pentru a fi recuperate debitele, iar drept urmare, sunt trimise, prin decizie judecătorească, să-și plătească sancțiunile contravenționale prin muncă, la strâns gunoaie, măturat străzile ori la plantat de panseluțe.
Anchetă socială la procuror „acasă”. Primăria: „E rău-platnic și nu are loc de muncă”
În cazul de față, însă, situația este una total diferită, iar în actele anexate cererii de chemare în judecată, procurorul a observat existența mai multor falsuri grosolane, care scot în evidență cel puțin o neglijență crasă în serviciu.
Printre înscrisurile depuse de Primăria Moara la dosarul cauzei se numără o anchetă socială, chipurile făcută „acasă” la intimat, nimeni altul decât procurorul respectiv.
Astfel, potrivit anchetei sociale, procurorul domiciliază în comuna Moara, este „cunoscut ca fiind rău-platnic, având amenzi înregistrate (și neachitate) la serviciul de taxe și impozite al comunei Moara, nu este înregistrat în evidențele primăriei cu bunuri care să fie valorificate în urma executării silite pentru recuperarea debitului și nu realizează venituri”.
Procurorul: „Sunt mutat din Moara de 12 ani”
În privința anchetei sociale, procurorul a comunicat în întâmpinare că totul este un fals ordinar. Magistratul arată că nu mai are domiciliul pe raza comunei Moara de aproximativ 12 ani și a depus chiar înscrisuri care dovedesc acest lucru. Apoi, explică procurorul, chiar și dacă ar fi locuit în continuare la Moara, reprezentanții primăriei din localitate nu au inițiat nici un fel de formă de executare silită în privința sa. Astfel nu ar fi ajuns la uluitoarea concluzie că intimatul, despre care cu siguranță habar nu aveau că este procuror, nu are pe numele său nici măcar un bun care să poate fi valorificat pentru recuperarea debitului.
Dacă ar fi urmat procedurile legale privind executarea silită, arată procurorul, s-ar fi putut constata cu ușurință existenta posibilităților de a recupera acea sumă de 78 de lei. Numai salariul lunar al procurorului este de câteva zeci de ori mai mare.
Somații trimise de primărie pe care procurorul nu le-a primit niciodată
Pe lângă acea anchetă socială, care e clar că a fost făcută din pix, în biroul unui funcționar care nu a fost niciodată să se intereseze ce face „rău-platnicul”, la dosarul cauzei au fost anexate și alte înscrisuri.
Printre acestea, o somație prin care intimatul, adică procurorul, ar fi fost anunțat că s-a început executarea solită împotriva sa și că are termen de 15 zile de la primirea somației să achite cei 78 de lei, altfel, scria în acel document, „se va proceda la continuarea măsurilor de executare silită”.
Acest înscris dovedește întocmai raționamentul prezentat anterior, potrivit căruia executarea silită a fost una fictivă. De altfel, în întâmpinarea depusă la dosar, procurorul arată că el nu a primit niciodată acea somație.
Interesant este că, potrivit magistratului, acele somații nu au număr de înregistrare, sunt completate cu același pix, deși apar cu date diferite, magistratul bănuind că acele documente au fost întocmite în aceeași zi, cu puțin timp înaintea sesizării instanței de judecată.
Primarul: „A fost o greșeală. Ne cerem scuze”
Contactat în cursul zilei de ieri, primarul comunei Moara, Constantin Prodaniuc, ne-a cerut mai întâi un răgaz să vorbească cu juristul instituției pe care o conduce, motivând că nu știe despre ce este vorba.
Ulterior, după câteva zeci de minute, l-am contactat din nou pe primarul Prodaniuc.
„A fost o greșeală, o confuzie de nume. A trimis jurista în instanță că retrage plângerea. Ne cerem scuze”, a declarat primarul comunei Moara.
Scuzele nu cred însă că vor acoperi greșeala de a întocmi în fals documente oficiale, cu atât mai mult cu cât, potrivit unor surse din Parchet, procurorul vizat intenționează să depună și o plângere penală. Asta cu atât mai mult cu cât în aceeași zi în care Primăria Moara a cerut în instanță obligarea la muncă a procurorului, alte dosare similare, cu același obiect (transformare amendă), au fost înaintate Judecătoriei Suceava de aceeași unitate administrativă, existând suspiciunea că și în aceste cazuri anchetele sociale s-au făcut cu același pix, din același birou.
Singurul lucru adevărat: amenda primită de procuror
Singurul document care nu a fost contestat de procurorul în cauză este amenda primită în 2007.
În ziua în care a primit înștiințarea că este chemat în judecată de Primăria Moara și a dat peste concluziile anchetei sociale, a crezut inițial că totul este o eroare, inclusiv acea sancțiune contravențională. A crezut și el că este a unei alte persoane, cu același nume. Și-a recunoscut însă semnătura din procesul verbal de contravenție și scrisul de la rubrica „Alte Mențiuni”, unde a scris că nu are nici un fel de obiecțiuni.
Era o amendă din 22 noiembrie 2007 primită pentru că a condus un autoturism pe drumurile publice fără a avea documentele de identitate și fără a purta centura de siguranță. Era o amendă de 78 de lei, pentru care trebuia să plătească în 48 de ore jumătate din acea sumă.
„Am uitat efectiv de acea amendă. Era o sumă infimă. Mi-am adus aminte abia acum câteva săptămâni, când am primit cererea de chemare în judecată”, ne-a declarat procurorul.
Chiar și numai din această privință, acțiunea primăriei este neîntemeiată întrucât creanța fiscală reprezentând amenda contravențională este stinsă prin prescripție.