Prima stână din județ și a doua din România construită la standarde europene, după un model al Centrului de Formare și Inovații pentru dezvoltare în Carpați (CEFIDEC) Vatra Dornei, va fi inaugurată în orașul Broșteni în acest an. Stâna, care seamănă mai degrabă cu o cabană turistică de lux, este dotată cu șapte încăperi, apă curentă, generator electric, cabină de duș pentru angajați, instalație de muls, gresie, faianță, fosă septică.
Are la intrare o cameră de dezinfectare, platformă pentru aparate de muls, cameră pentru depozitarea brânzei și laptelui, chiuvete din inox, bucătărie și sală de mese, precum și apă caldă.
Stâna va primi oile și vacile localnicilor din Broșteni, pentru care transhumanța va căpăta noi sensuri: profit și igienă.
Prima stână după model CEFIDEC a fost inaugurată la sfârșitul sezonului de pășunat 2008 în localitatea Tulgheș, din județul Harghita.
Ideea construirii unei stâne europene a venit din partea Federației Agricultorilor de Munte „Dorna”. Centrul de Formare și Inovații pentru dezvoltare în Carpați a făcut proiectul, gratuit, pentru primăria din Tulgheș, iar federația s-a ocupat în continuare de asigurarea materialelor de construcție și de instalațiile sanitare, alături de consiliul local.
Model preluat de la basci
Așa cum am aflat de la Mioara Bocănici, director adjunct al CEFIDEC Vatra Dornei, necesitatea unor astfel de stâne este obligatorie începând cu data de 1 ianuarie 2009 pentru ca produsele obținute la stână să poate fi prezente în magazine.
„Printr-un proiect și cu ajutorul Euro Montana am ajuns în Țara Bascilor – Spania să vedem cum au rezolvat aceștia problema. Acolo am constatat că stâna noastră din Carpați o găsim doar la muzeu și că noi suntem cu 30 de ani în urma acestora”, ne-a spus Mioara Bocănici.
Și inginerul Țuțu Chirileanu ne-a confirmat că stâna din România a rămas neschimbată ca dotări și flux tehnologic de sute de ani.
„Este o legendă legată de București. Un cioban Bucur a poposit acolo și primul lucru pe care l-a făcut a ridicat o stână. În jurul stânei au venit și alții, au construit și s-a dezvoltat Bucureștiul de astăzi. Din păcate, Bucureștiul de astăzi este într-o permanentă transformare, dar stâna lui Bucur a rămas aceeași, cum a construit-o atunci. Ceea ce am văzut noi la Muzeu în Țara Bascilor, stâna pe care o aveau ei în urmă cu 30 de ani, o găsim în toți Carpații României astăzi”.
„Nu a murit nimeni mâncând produse de la stână”
„Eu nu știu dacă la ora actuală nu au avut probleme consumatorii, dar ce pot să vă spun cu certitudine, dacă vrem ca în viitor produsele noastre să se găsească în magazine alături de produsele din Europa, va trebui ca acestea să întrunească condițiile de calitate, inclusiv de siguranță alimentară, ale celor din Europa. Noi prin această stână nu ne propunem practic să uităm ce este tradițional, nu ne propunem să ștergem cu buretele tot ce am moștenit sănătos și trainic și durabil, dar ne propunem să facem totul mult mai sigur și să facem totul sub cupola legislației specifice acestei îndeletniciri”, ne-a spus Mioara Bocănici.
Stână de minim 40.000 de euro
Stâna din județul Harghita a costat, cu tot cu instalațiile de muls și cele necesare prelucrării și industrializării laptelui, 40.000 de euro. Așa cum am aflat de la ing. Țuțu Chirileanu, dacă clădirea este făcută cu materiale tradiționale, și în regie proprie, astfel încât manopera să fie mică și la un minim nivel de dotare al interiorului, costurile sunt cuprinse între 10.000 – 15.000 de euro, fără instalațiile de muls și prelucrare.
„Nu construcția în sine ne duce la costuri mari, dotările ridică prețul stânei, iar la dotări nu putem interveni. Aparatele de muls mecanic sunt din import și prețurile variază în funcție de model și performanțe, tancul de răcire, instalația de prelucrare costă foarte mult. Dar aceste capacități de procesare pot fi dotate prin programe de finanțare europene, iar prin parteneriate public – privat șansele de accesare a fondurilor sunt foarte mari. CEFIDEC pune la dispoziție gratuit proiectul celor interesați și prin eforturile conjugate dintre consiliile locale cu asociațiile crescătorilor de animale, în câțiva ani pot fi modernizate aceste capacități de procesare, care să le permită acestor oameni să-și poată comercializa produsele”, ne-a spus Mioara Bocănici.
