Ultimele șapte zile au însemnat, pentru locuitorii Japoniei, o luptă continuă cu dezastrele naturale, printre care un cutremur cu magnitudinea 9 și valuri seismice de zeci de metri, însă ca și cum acestea nu erau suficiente, țara a intrat în criză nucleară după exploziile de la centrala Fukushima.
În vreme ce situația la centrala nucleară Fukushima 1, grav avariată de cutremurul din 11 martie, părea joi „relativ stabilă” în comparație cu ziua precedentă, iar vineri guvernul japonez anunța „progrese” către realimentarea cu energie a centralei, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Yukiya Amano, a avertizat Japonia că se află într-o cursă contracronometru, potrivit The Guardian.
Directorul Amano i-a cerut premierului Naoto Kan să furnizeze organismelor internaționale informații detaliate despre situația de la centrala nucleară, primul-ministru nipon promițând că va proceda întocmai.
„Așa ceva nu ar trebui să fie doar problema Japoniei, oamenii din întreaga lume ar trebui să coopereze cu Japonia și cu persoanele din zonele afectate de dezastru”, a spus Amano reporterilor.
Bilanțul victimelor, la o săptămână de la cutremur, arată peste 6.400 de morți confirmate, din care peste 3.600 în prefectura Miyagi, cea mai afectată regiune a țării. În Iwate au fost confirmate peste 1.900 de decese, iar la Fukushima bilanțul de apropie de 600. Soarta altor zeci de mii de persoane din întreaga țară este neclară.
Guvernatorul prefecturii Miyagi, Yoshihiro Murai, a cerut oamenilor să părăsească zona, spunând că va fi dificil pentru autorități să le asigure acestora locuințe în viitorul apropiat.
Criza petrolului și drumurile distruse au lăsat aproximativ 2.200 de adăposturi pentru situații de urgență din regiunile afectate fără mâncare, combustibili, apă și medicamente.
Oficialii japonezi au avertizat că situația nucleară împiedică eforturile de a ajuta victimele dezastrului, pentru că șoferii sunt reticienți la a călători în zonele din apropiere de Fukushima.
Purtătorul de cuvânt al guvernului a recunoscut că situația este „copleșitoare”, în vreme ce însuși premierul aprecia că Japonia se confruntă cu „cea mai gravă criză a sa, după al Doilea Război Mondial”.
„Magnitudinea fără predecent a cutremurului și tsunamu-ului ce au lovit Japonia, sincer vorbind, se află printre lucrurile care nu au fost anticipate în planul nostru de management al dezastrelor”, a spus purtătorul de cuvânt al gvernului, Yukio Edano.
Totuși, experți din domeniul energiei nucleare au avertizat încă din 1984 asupra riscurilor construirii unor centrale de acest tip în regiuni de pe Glob unde au loc, în mod frecvent, cutremure.
Charles Perrow, profesor la Universitatea Yale din SUA, a publicat în 1984 un studiu privind accidentele tehnologice complexe. El a analizat accidente în fabrici chimice, în traficul aerian, transporturi, precum și – principalul său interes – accidentul nuclear de la Three Mile Island din Pennsylvania, din 1979.
Profesorul susținea că o multitudine de lucruri pot merge greșit în asemenea situații, mai ales la fabrici nucleare, unde se pot petrece inclusiv fenomene naturale neprielnice și că riscurile de dezastru sunt omniprezente. În analiza accidentului de la Three Mile Island, profesorul a schițat ce nu a mers cum trebuie în numai primele 13 secunde de la incident. El a conchis că, într-un sistem tehnologic complex, „oricât de eficiente ar fi sistemele convenționale de securitate, există o formă de accidente inevitabilă, anume «accidentele normale»”.
Perrow, sociolog la bază, a prezis că în viitor vor avea loc dezastre nucleare. Temerile i-au fost confirmate doi ani mai târziu, când a avut loc accidentul de la Cernobîl.
De asemenea, în 2006, profesorul japonez Katsuhiko Ishibashi și-a dat demisia dintr-un comitet de specialitate în putere nucleară, spunând că politica guvernului de a construi în zone afectate de cutremure ar putea duce la o catastrofă. Acesta mai adăuga că standardele de siguranță împotriva deteriorării construcției sunt prea neglijente.
Pe de altă parte, potrivit „The Guardian”, o situație poate fi numită dezastruoasă atunci când tehnologiile implicate pot avea un efect asupra multor persoane. De exemplu, un accident în lanț pe autostradă, deși implică multe tehnologii, nu poate fi considerat un dezastru. Întrebarea devine de ce criza nucleară a Japoniei a ajuns să domine primele pagini ale ziarelor, deși tsunami-ul de săptămâna trecută a avut un impact mult mai mare asupra vieților japonezilor.
Ceea ce înrăutățește și mai mult astfel de evenimente este reacția reprezentanților industriei nucleare și a guvernului din primele etape ale crizei, respectiv asigurarea populației că totul este în regulă. Pe măsură ce situația escaladează, oamenii se întreabă de ce au fost liniștiți în primele ore, când, de fapt, nu era cazul pentru așa ceva. De altfel, este încă prea devreme pentru a stabili efectele exploziilor de la centrala nucleară Fukushima, atâta vreme cât situația încă nu este complet stabilizată.
Nu este o soluție nici opoziția față de energia nucleară, însă potențialul de catastrofă al unor tehnologii ar trebui să devină criteriul principal în procesul de luare a unor decizii în domeniu.
Post-Fukushima, guvernele din Germania, Elveția și Austria deja par să-și schimbe politicile în ceea ce privește folosirea energiei nucleare, deși vocile rațiunii spun că, în mod logic, situația din Japonia nu trebuie comparată cu cea din Europa, pentru că nu există același risc de cutremure. Totuși, istoria arată că accidentele nucleare pot duce la reguli mai severe în domeniu și costuri mai ridicate de producție.
În ceea ce privește stadiul în care ar putea ajunge situația de la Fukushima, un purtător de cuvânt al agenției nucleare japoneze a recunoscut că, în caz de necesitate, autoritățile ar putea îngropa reactoarele în nisip și beton, cum s-a întâmplat în 1986 la Cernobîl. Hidehiko Nishiyama a spus, însă, că prioritatea pe moment este adăugarea apei în piscinele centralei. „(Soluția «Cernobîl», n.r.) este în mințile noastre ale tuturor, însă suntem concentrați pe răcirea reactoarelor”, a spus oficialul.
Totodată, liderul autorității pentru reglementare nucleară din SUA, Gregory Jaczko, a atenționat că unitățile centralei ar putea avea nevoie de câteva săptămâni pentru a fi răcite și să situația continuă să fie „foarte dramatică”, adăugând că nu vrea să speculeze unde ar putea duce.
Operatorii centralei spun că se încearcă realimentarea cu energie a două reactoare până la sfârșitul zilei de vineri și a altor două până duminică, însă există îngrijorări că sistemele ar putea fi defecte.
Criza fără precedent în care se află Japonia este, totuși, ameliorată de intervenție țărilor G7 pe piața valutară, în ce privește yen-ul, în sensul de a nu pune în pericol redresarea economiei țării după cutremur. Intervenția a fost începută de Japonia și a fost urmată de băncile centrale din celelelte state membre, ceea ce a dus la cea mai mare depreciere a yenului față de dolar din 2008.
Ministrul adjunct de Finanțe din Japonia, Fumi Hiko Igarashi, speră ca acțiunea să plafoneze rata de shimb yen/dolar. Miniștrii de Finanțe din G7 au afirmat, într-un comunicat comun, după o teleconferință, că vor acorda Japoniei tot sprijinul necesar.
De asemenea, Statele Unite au reafirmat că sprijină „agresiv” Japonia și că se pregătesc să sporească ajutorul acordat acestei țări. Franța și-a prezentat și ea „oferta de cooperare masivă” în domeniul nuclear, prin resurse tehnice și umane, pentru a controla ceea ce comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a numit „o apocalipsă”.
Cutremurul care a afectat, în urmă cu o săptămână, în 11 martie, nord-estul Japoniei a fost cel mai puternic seism înregistrat vreodată în acest arhipelag, având magnitudinea de 9 potrivit institutului american de geofizică (USGS). Cutremurul a provocat valuri tsunami și a fost urmat de replici seismice puternice.
Seismul care a avut loc în 11 martie 2011 este al patrulea cel mai puternic din lume, din 1900 și până în prezent.
Ioana Burtea
