După câteva secole de întrerupere a vieții liturgice, sus, la Cetatea Neamțului, clopotele au răsunat din nou, chemând nemțenii la rugăciune și meditație în vechea cetate a domnilor moldoveni, bastion militar al Moldovei și al întregii creștinătăți. După doi ani de muncă grea, în care fiecare piatră a fost aleasă și spălată cu grijă pentru a fi apoi reașezată în zid, vechea cetate a renăscut din propria cenușă și, alături de ea, a renăscut și vechiul paraclis al cetății, unde ascultau Liturghia și se spovedeau odinioară vechii domni ai Moldovei.
„În momentul în care am avut această idee, am avut binecuvântarea PF Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, care însă ne-a spus să refacem cetatea, că este bine, dar să refacem neapărat și paraclisul. Astfel că, după doi ani de muncă, am ajuns să redăm circuitului atât acest lăcaș de închinăciune, cât și vechea cetate“, a spus primarul orașului Târgu Neamț, Decebal Arnăutu.
„Resfințirea acestui paraclis înseamnă, în primul rând, redarea unui spațiu liturgic, spațiu care, o bună perioadă de timp, nu a fost folosit. Lucrul acesta este de mare importanță deoarece va fi pentru toți credincioșii de pe lângă Neamț, și nu numai, o emblemă a orașului nostru. O cetate care a avut în ea un lăcaș de rugăciune ne arată niște înaintași în ale credinței noastre, niște voievozi care aveau pe Dumnezeu în suflet și în inimă. Fără prezența lui Dumnezeu în sufletele și în inimile noastre nu am fi putut face nimic“, a explicat părintele profesor Mihai Vizitiu, consilier – Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul al Arhiepiscopiei Iașilor.
Manifestările religioase au început de sâmbătă seara, când un sobor de preoți, condus de pr. prof. Mihai Vizitiu împreună cu protopopul de Târgu Neamț, pr. Ioan Dogariu, a oficiat slujba Privegherii, unde preoți și diaconi de la parohiile și mănăstirile din Neamț s-au rugat alături de credincioși.
De asemenea, tot sâmbătă seara a avut loc și o vizită a Înalt Preasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, în cetate, timp în care reprezentanții autorităților locale i-au prezentat încăperile restaurate, precum și planurile de viitor pentru vechiul monument istoric.
Duminică dimineață, manifestările religioase au debutat cu slujba Aghezmei și a Sfântului Maslu. Un sobor de 30 de preoți și diaconi au participat la slujba de sfințire a paraclisului și apoi la slujba Sfintei Liturghii. Sute de persoane au participat sus, în cetate, iar alte sute au urmărit slujba la poalele cetății, pe ecranele uriașe montate de autorități.
Soborul a fost condus de IPS Mitropolit Teofan alături de Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului.
În cuvântul de învățătură, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a vorbit despre importanța pe care cetatea a avut-o în decursul istoriei, dar și despre rolul Neamțului în general, prin mănăstirile pe care le găzduiește.
„Când suntem obosiți și împovărați de stres, unde mergem noi, dacă nu la mănăstirile Moldovei, care ne așteaptă pe noi să intrăm în cetățile lor și acolo să găsim liniștea. Aici ne întărim, și ne întoarcem înapoi în lume mai puternici decât am venit. Moldova poate nu este puternică economic, însă este Cetatea Culturii“, a spus în cuvântul de învățătură Înalt Preasfințitul Teofan.
„Neagra temniță“, odată de groază, azi loc de atracție
Odată ce momentul oficial dedicat deschiderii cetății s-a încheiat, mulțimea care a urcat la cetate a avut posibilitatea de a intra în spațiile amenajate de către specialiștii din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț, colectiv coordonat de directorul Gheorghe Dumitroaia. Atât adulții, dar mai ales copii prezenți au fost încântați de Sala armelor, în care puteau admira săbii, scuturi, sulițe, arbalete, diverse arme de epocă, precum și veșminte de luptă. De asemenea, spațiile amenajate reflectă viața din epoca medievală în mai multe aspecte, pornind de la bucătărie și Sala de provizii, monetărie, până la închisoare, „Neagra temniță“, sau ieșirea secretă în caz de mari primejdii.
„Prin proiectul reabilitării Cetății Neamț s-au dat în folosință aproape 30 de spații, dintre care sunt destinate publicului 22. În afară de spațiul muzeal, avem și un spațiu dedicat artiștilor plastici, în «Turnul Artelor», cum a fost numit etajul din turnul de intrare al Cetății Neamț“, a spus Gheorghe Dumitroaia.
„Avem 21 de spații muzeale care privesc istoria Cetății, astfel, este Sala de judecată, Camera de taină, Sala armelor, o așa-zisă «Neagră temniță», în turnul de sud-est, camera pârcălabului, camera domnițelor, bucătăria, spații de provizii, un lapidarium, închisoarea, monetăria, paraclisul «Sfântul Nicolae» ș.a.
Cred că aici sunt foarte multe informații referitoare la istoria cetății, precum și la istoria întregii Moldove, mai precis din secolul al XIV-lea până în secolul al XVII-lea, din perioada de glorie a acestei cetăți“, a menționat Gheorghe Dumitroaia.
Expoziția este complexă, astfel că, alături de obiecte, vizitatorii pot vedea și planuri ale cetății, hărți ale Moldovei, copii ale unor documente de pe vremea lui Ștefan cel Mare, în timpul căruia cetatea a cunoscut momente de glorie, fiind de neînvins.
„Sunt obiecte tridimensionale originale, dar și copii. Este un mediu mai ostil obiectelor din materiale organice care se pot distruge, odată cu trecerea timpului, însă noi oferim publicului, mai ales copiilor, celor care sunt interesați și îndrăgostiți de istoria medievală, date privind trecutul acestui important obiectiv militar devenit acum monument. Este un spațiu muzeal organizat după criterii pe care le respectă toți muzeografii din această lume“, a spus Gheorghe Dumitroaia.
Referitor la valoarea exponatelor, directorul Complexului Muzeal Național Neamț a spus că „toate exponatele sunt «scumpe» din punctul nostru de vedere, sunt importante pentru că sunt părți ale istoriei noastre naționale, este recuperarea trecutului nostru“.
Gheorghe Dumitroaia a menționat faptul că expoziția se referă în special la trecutul medieval, dar că este amintită și istoria mai veche: „Aici sunt vestigii care amintesc prezența umană pe culmea Pleșului, pe acest versant, încă de acum 8.000 de ani, așa cum dovedesc fragmentele ceramice care datează din neoliticul timpuriu, aproximativ 6.000 î.Hr., datate cu carbon 14, similare cu cele descoperite la Lunca și la Oglinzi“.
Lupte între cavaleri la poalele Cetății
Meșterii populari și cavalerii, alături de menestreli, au creat o atmosferă medievală la baza cetății. Printre meșteri s-a aflat și Ionela Lungu, din Târgu Neamț, care a fost gazdă pentru ceilalți meșteri veniți din întreaga Moldovă, dar și din țară: „Am adunat aici cei mai dragi meșteri populari din Asociația Meșterilor Populari din Moldova. Pentru că reprezint acest loc, am adus la târg figurine modelate din lut care reprezintă personaje din opera lui Ion Creangă, iar soțul meu, Costin Lungu, are bâte și toiege de sărbătoare“.
Atmosfera medievală a fost creată și de Ordinul Cavalerilor Lupi din Târgu Mureș care au reprezentat un punct de atracție mai ales pentru copii. Aici putea fi văzută o întreagă panoplie de arme medievale pe care cavalerii le foloseau în lupte demonstrative, la care putea participa și publicul. „Am fost la mai multe serbări medievale, la Oradea, Sighișoara, Hunedoara, Bistrița, Alba Iulia, peste tot unde sunt cetăți medievale. Noi, ca ordin al cavalerilor medievali, suntem foarte încântați de acest cadru al Cetății Neamț. Cred că este o cetate foarte impunătoare și cred că s-ar putea face lucruri extraordinare aici“, a spus conducătorul cavalerilor, Luca Ioan Eugen.
O istorie de peste 600 de ani
Cetatea Neamț a fost construită în timpul lui Petru I Mușat (1375-1391), prima atestare documentară datând din 1395. În forma sa inițială, compunându-se doar dintr-un fort central ce închidea o incintă străjuită de patru turnuri la colțuri, cetatea și-a îndeplinit cu bine rolul de apărare până la mijlocul secolului al XVI-lea, când au început să fie folosite mai mult armele de foc.
Epoca de glorie a cetății de pe Culmea Pleșului este în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), care, înțelegând rolul fortificațiilor pentru creșterea capacității de apărare, a întărit cetățile deja existente și a construit altele noi, întreaga Moldovă fiind străjuită de un puternic sistem defensiv format din cetățile Suceava, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba, Chilia.
Lucrările de la Cetatea Neamț din vremea lui Ștefan au constat în supraînălțarea vechilor ziduri, ridicarea a patru bastioane în curtea exterioară și construirea podului în formă de arc, sprijinit pe 11 piloni din piatră.
Prefacută în mănăstire de către Vasile Lupu și apoi distrusă parțial în 1675, cetatea a mai scris o pagină de eroism în 1691, când a rezistat asediului armatei polone conduse de Ioan Sobieski.
(Oana Rusu, Silviuc Dascălu, sursa: www.ziarullumina.ro )
