Primul prototip al unei inimi artificiale complet implantabilă, creat de profesorul francez Alain Carpentier, a fost prezentat, luni, la Paris, informează Futura-sciences.com.
Profesorul francez speră să poată implanta modelul definitiv pe un pacient uman în următorii trei ani.
Această inimă artificială este complet implantabilă, construită dintr-o singură piesă, și reprezintă fructul unor cercetări de peste 20 de ani, coordonate de profesorul Alain Carpentier, considerat unul dintre cei mai mari specialiști din lume în domeniul chirurgiei cardiace.
Fondator și director al laboratorului de studiere a grefelor și protezelor cardiace din cadrul Universității Paris VI, specialist în chirurgia cardiovasculară și în transplantul de organe la Spitalul Georges Pompidou din Paris, profesor la Școala de medicină Mount Sinai din New York, Alain Carpentier a primit în 2007 premiul Lasker pentru cercetări medicale, pentru inventarea bioprotezelor valvulare din cartilagiu de porc.
Desigur, ideea unui astfel de organ artificial nu este nouă. Ideea datează din 1960 și, începând din acea dată, numeroase realizări tehnice au văzut lumina zilei în laboratoarele de cercetări medicale, în stare de prototip. Primul model operațional, denumit Jarvik 7, a fost implantat în 1982 în pieptul lui Barney Clarck, un dentist pensionar american, care a supraviețuit puțin peste trei luni după această operație. Fiind însă mult mai mare decât o inimă umană, aparatul era conectat la un compresor extracorporal care cântărea peste 40 de kilograme. Și alte inconveniente limitează folosirea unor astfel de proteze, precum cantitatea de energie consumată și riscul de coagulare a sângelui în interiorul aparatului.
În urmă cu 15 ani, Alain Carpentier a încheiat un parteneriat cu Jean-Luc Lagardère – directorul companiilor Aerospatiale-Matra și Marconi Space, decedat în 2003 -, înainte de a conduce un program de cercetare în cadrul unui grup cu sediul la Villacoublay (Franța), pe care l-a denumit Carmat – o combinație între Carpentier și Matra. Acest grup și-a modificat statutul și a acordat o finanțare de 7,25 milioane de euro pentru a concretiza acest proiect și pentru a putea trece la efectuarea testelor clinice. Proiectul a beneficiat și de o finanțare de 33 de milioane de euro din partea OSEO, o instituție publică care sprijină invențiile și inovațiile.
Prototipul Carmat al inimii artificiale create de Alain Carpentier are doar 40% din mărimea prototipului Jarvik și cântărește 1.200 de grame. În versiunea lui operațională, greutatea sa va fi redusă la 900 de grame. Mai greu decât organul natural uman (300 de grame), este este totuși perfect acceptabil pentru organismul uman. Carmat reproduce arhitectura inimii umane, cu două ventricule independente, debitul fiecăruia dintre ele fiind comandat prin captatori de presiune. Un circuit electronic adaptează această proteză cardiacă la nevoile purtătorului. Baterii reîncărcabile – externe și interne – îl alimentează cu energie, conectarea lor putând fi efectuată prin intermediul unei prize electrice implantate în craniu și ascunsă în spatele urechii, această zonă având particularitatea că este regiunea corpului uman care prezintă cel mai mic risc de infecție.
Inima Carmat este fabricată din materiale biosintetice, care reduc în mod semnificativ formarea cheagurulor sangvine și care elimină riscul de respingere a grefei de către organism. Aceste materiale sunt specialitatea soției cercetătorului, Sophie Carpentier, care lucrează în calitate de biochimist în cadrul aceleiași echipe. Pentru moment, presa franceză nu a putut intra în posesia mai multor informații despre ele, deoarece aceste materiale biosintetice, cât și modul de fabricație al prototipului, sunt protejate prin mai multe brevete de invenții.
Cântărind 900 de grame, Carmat este similar modelului concurent Abiocor, construit din trei piese diferite, pus la punct de societatea americană Abiomed, care a obținut în septembrie 2006 autorizația din partea Food & Drug Administration (FDA) să înceapă testele clinice pe pacienții aflați în situații critice. Un număr de 14 grefe au fost realizate la Spitalul evreiesc al Universității Louisville din statul american Kentucky, cu o rată medie de supraviețuire de cinci luni, exceptând cele două decese survenite în timpul intervenției de montare a aparatului. În cazul celor 12 supraviețuitori, medicii au constatat producerea a 19 accidente cardiovasculare, prin formarea cheagurilor de sânge, acest risc fiind considerabil redus prin folosirea materialelor biosintetice ale prototipului Carmat.
Modelul Carmat va fi supus spre aprobare Agenției franceze pentru securitatea sanitară a produselor din domeniul sănătății (AFSSAPS) pentru a obține autorizația de începere a testelor clinice. Acestea nu vor putea avea loc însă înainte de punerea la punct a modelului definitiv, prevăzută pentru 2012, iar beneficiarii acestei invenții vor fi acei pacienți care nu pot efectua un transplant de inimă, al căror pronostic medical este astfel serios compromis.
