A șaptea lumânare a sărbătorii de Hanuca a fost aprinsă, luni seara, la Comunitatea Evreilor din Suceava, de cel mai tânăr membru al comunității, Daniel Blumenfeld, și de prim-rabinul României, Slomo Sorin Rosen, care a venit la Suceava însoțit de președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), deputatul Aurel Vainer, de președintele comunității din București, Ossy Lazar, și de corul acesteia.
Au fost alături de evrei și s-au bucurat împreună cu ei prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, vicepreședintele Consiliului Județean Vasile Ilie, subprefectul Angela Zarojanu, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, șefa de cabinet a prefectului, Monica Tătaru, consilierul cultural Pavel Blaj și reprezentantul UDMR Ștefan Csukat.
La aprinderea lumânărilor, așezate în Menora în culorile drapelului României și Israelului pentru a sublinia lumina culturii ce-i unește pe evrei și români, prim-rabinul Rosen a vorbit despre semnificația sărbătorii și despre căutarea valorilor comune între oameni, indiferent de religie și etnie. Deputatul Vainer a arătat dorința FCER de a se înființa la Suceava, în sinagogă, a unui muzeu al evreilor din Bucovina, în parteneriat cu autoritățile sucevene, iar invitații care au participat pentru prima dată la o sărbătoare evreiască au scos în evidență importanța cunoașterii și comunicării pentru sudarea bunelor legături între toți cei care trăiesc pe aceste meleaguri.
Sărbătoarea Luminilor sau a Focurilor, cum se mai numește, este un moment al bucuriei, un timp în care se rostesc binecuvântări și se ascultă melodii Klezmer, o muzică de rugăciune la origine, pornită din Basarabia în secolul XIX și răspândită acum în comunitățile evreiești din toată lumea.
Anul acesta, sărbătoarea a început în data de 1 decembrie și durează până pe 8 decembrie.
Hanuca este o metaforă a supraviețuirii evreilor de-a lungul mileniilor
De Hanuca, evreii comemorează evenimente desfășurate în timpul dominației seleucide asupra Israelului, respectiv lupta împotriva oprimării politice și religioase a evreilor sub domnia lui Antiohus IV Epifanes („Slăvitul”), regele seleucid al Siriei. Scopul principal al sărbătorii este de a celebra minunea uleiului Menorei, care a ars timp de opt zile cu doar o singură cană de ulei pur ce ar fi ajuns în mod normal pentru o singură zi.
În fiecare seară a sărbătorii, se aprind lumânări pentru a face publică minunea. Evreii văd Hanuca drept o sărbătoare de familie, când toți membrii trebuie să fie prezenți la aprinderea Hanukia. Copiii sunt încurajați să-și aprindă propriile hanukiot.
În prima noapte de Hanuca se aprinde o lumânare începând din partea dreaptă a Menorei, în noaptea următoare se adaugă și tot așa până în ultima zi.
Tradițional, de Hanuca se mănâncă latkesh, un fel de gogoși umplute cu cartofi, prăjite în ulei. Copiii joacă DREIDEL, un zar special pe care este înscris pe fiecare parte „Nes Gadol Haya Sham” adică „Un mare miracol s-a întâmplat acolo”. Se joacă pe monede de ciocolată sau bani adevărați, pe nuci, stafide sau ciocolată.
