După ce a declarat, marți seara, că la cinci minute după votul din Parlament demisionează, Traian Băsescu a revenit asupra deciziei.
Foarte multă lume s-a grăbit să-l compare, din acest punct de vedere, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, cel care, în vara lui 2005, s-a răzgândit în ce privește alegerile anticipate.
O simplă privire asupra celor două momente dezvăluie însă diferențe colosale:
a) Traian Băsescu n-a făcut-o într-un interviu și nu sub forma unei ipoteze de lucru.
A făcut-o într-o Declarație oficială de la Palatul Cotroceni, difuzată de toate televiziunile și, mult mai grav, autoimpunându-și un timp limită: la cinci după votul din Parlament!
Din câte ne amintim, Călin Popescu Tăriceanu a făcut-o într-un mod confuz, în stilul său de atunci, și fără a da un termen limită.
b) Traian Băsescu a anunțat că va demisiona într-un discurs dominat de la un capăt la altul de sfidarea Parlamentului.
Demisia sa la cinci minute după a apărut clar, fără echivoc, drept un act de forță.
O expresie a Bărbăției Marelui Bărbat.
c) Judecând după cei doi ani de mandat, forța lui Traian Băsescu a constat mai puțin în ceea ce a făcut, ci în ceea ce a lăsat să se creadă că va face.
Înaintea momentului de vineri, am auzit mulți dintre adversarii săi zicând: Acesta e nebun!
În sensul că e în stare de orice.
Zadarnic le-am atras atenția că Traian Băsescu nu e atât de nebun pe cât pare, reamintindu-le jocul la cacealma din al doilea tur al prezidențialelor sau cel din cazul referendumului cu uninominalul, când, tot așa, a făcut-o pe grozavul.
Forța lui Traian Băsescu n-a fost dată de prerogativele constituționale,ci de această imagine de personalitate ascultând de îndemnul lui Danton: Îndrăzneală, Îndrăzneală și iar Îndrăzneală.
De aceea, mai toată lumea, văzându-l la Palatul Cotroceni că-și anunță demisia, a fost convins că o va face. Începând după vot și terminând cu discursul de vineri, opinia publică a asistat, stupefiată, la o transformare spectaculoasă.
Croitorașul cel Viteaz nu mai știa cum să facă uitată Declarația despre demisie.
Vulturul s-a dovedit curcă!
Traian Băsescu nu numai că a revenit asupra deciziei de a demisiona, dar a mai comis câteva greșeli de neiertat.
1) Și-a justificat răzgândirea, apelând la clișeele politicianismului român: interesul național, stabilitatea internă.
2) A depus o contestație la Curtea Constituțională.
Pentru orice alt politician român, astfel de gesturi n-ar fi avut nici o consecință.
Lumea s-a obișnuit cu lipsa de onoare a politicianului român, dar mai ales cu agățarea acestuia de o funcție.
Nu e cazul lui Traian Băsescu.
Consecințele acestei revelații sunt catastrofale pentru Traian Băsescu.
a) Adversarii s-au prins că nu e atât de nebun cum lasă impresia.
b) Opinia publică va fi foarte sceptică în clipa când, mai mult ca sigur întors la Cotroceni, Traian Băsescu se va da viteaz.
Dată fiind această schimbare în perceperea de către opinia publică, președintele suspendat are o singură șansă după ce va reveni în fruntea statului: să se schimbe!
