Faima Sfântului Ioan cel Nou, de protector al Moldovei, dobândită chiar de la începutul aducerii relicvelor sale de către voievodul Alexandru cel Bun, la data de 24 iunie 1415, de la Cetatea Albă în Mitropolia Sucevei, și diminuată în „competiția” cu venerarea moaștelor Sfintei Parascheva, cumpărate de domnitorul Vasile Lupu și aduse la Iași în data de 13 iunie 1641, este într-un proces de recuperare care se derulează pas cu pas.
Comparația între numărul de credincioși care merg în pelerinaj la Sf. Parascheva și cel de la Sf. Ioan cel Nou este dureroasă pentru suceveni, în condițiile în care prima mitropolie, centrul religios al Moldovei, a fost la Suceava și tot aici a fost primul mitropolit local și nu numit de la Constantinopol.
- Pentru moaștele Sfintei Parascheva domnitorul Vasile Lupu a plătit echivalentul a aproape 5 milioane de dolari
Directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu, a arătat că istoricul Ștefan Gorovei a consemnat că patriarhul Antonie al Constantinopolului a pedepsit țara și pe domnul său, Roman Mușat, cu excluderea din Biserică pentru „obrăznicia” de a cere mitropolit local. După scurta domnie a lui Roman Mușat, următorul voievod, Lațcu Vodă, a trecut la catolicism, iar centrul religios a fost la Mănăstirea Bogdana, de la Rădăuți. „Anatema a fost ridicată în timpul lui Ștefan I, iar primul pas pentru recunoașterea mitropolitului pe cale diplomatică a fost făcut de Alexandru cel Bun. Primul mitropolit numit de domn la Suceava a fost Iosif Mușat”, a spus Emil Ursu, subliniind că aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava a avut un rol decisiv în legitimarea puterii domnești și în independența religioasă. „Sfântul adus de Alexandru cel Bun din Crimeea la Suceava a fost adoptat rapid și venerat, intrând în cult. A fost declarat patronul orașului Suceava și al Țării Moldovei”, a afirmat dr. Ursu.
Nu există surse care să ne spună care au fost termenii aducerii moaștelor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava. În opinia istoricului Emil Ursu, moaștele sfântului au fost obținute de domnul Moldovei contracost deoarece aceasta era practica vremii, în timp ce reprezentanții bisericii cred că mai curând a fost vorba despre „prietenii diplomatice”.
Despre moaștele Sfintei Parascheva, în schimb, se știe cu certitudine și suma pe care domnitorul Vasile Lupu a plătit-o Patriarhiei Constantinopolului pentru a le aduce la Iași, cu același scop: legitimarea noii capitale a Moldovei. Aceasta fusese mutată de Lăpușneanu la Iași, dar centrul religios rămăsese la Suceava, în jurul Sfântului Ioan cel Nou.
Bogatul domnitor Vasile Lupu a achitat suma totală de 2,516 milioane de aspri, monedă medievală de 1,2 g argint, și a primit de la Belgrad racla cu Sf. Parascheva, foarte populară în Serbia și în Bulgaria. Suma plătită, convertită la valoarea argintului de astăzi, de 1,65 dolari pe gram și la un curs de schimb 1 euro ≈ 1,158 dolari, ar fi de 4,98 de milioane de dolari sau de 4,3 milioane de euro.
Racla a fost depusă la noua biserică Sf. Trei Ierarhi și Sf. Parascheva a fost declarată ocrotitoarea Moldovei. O perioadă credincioșii au venerat simultan moaștele de la Suceava şi pe cele de la Iaşi, dar mutarea mitropoliei la Iaşi în 1677, apoi furtul moaștelor Sf. Ioan cel Nou de către o expediţie militară condusă de regele Ioan Sobieski și transferul lor în Polonia, în 1686, și revenirea la Suceava abia în 1783 au consolidat cultul Sfintei Parascheva în toată Moldova.
Într-un studiu intitulat „The Cult of St Petka and Constantinopolitan Marial Cult”, publicat în 2007, istoricul Ivan Biliarsky, de la Academia de Științe din Bulgaria, a arătat că venerarea Sfintei Parascheva era considerată o parte caracteristică a concepției medievale despre popor, putere și Imperiu, cultul său dezvoltând „anumite caracteristici care îi conferă o funcție ideologică similară la cea a venerației sfinților războinici din Balcani și Europa de Est” (pp. 81-82).
„Moaștele legitimează orașul și devin sursa protecției sale cerești. În astfel de cazuri, suveranul care a organizat translația (acest act este întotdeauna îndeplinit de un monarh) nu este mai mult decât un executor al voinței lui Dumnezeu, fapt care are o mare influență asupra elementului esențial al concepției puterii bazate pe idei teocratice”, afirmă istoricul bulgar (pp. 86-87), care a definit cultul Sfintei Parascheva ca „omologul balcanic al cultului constantinopolitan al protectoarei orașului Maicii Domnului” (p. 97). „Această funcție, ca omolog al venerației mariane imperiale, a promovat-o pe sfânta femeie de la statutul ei de sfântă locală în Tracia la cel de protectoare a statelor și popoarelor. (…) Pentru bulgari, sârbi și români, sosirea relicvelor era echivalentă cu obținerea unei protecții cerești pentru oraș și țară, care urma să le confere o poziție aparte în întreaga lume creștină. Această poziție, chiar dacă nu era identică cu cea a orașului imperial, Basileoussa Polis, Ochiul Universului, era cel puțin o amintire îndepărtată a acesteia”, mai scrie istoricul bulgar (p. 98).
- Moaștele sfinților conferă prestigiu și autoritate unui oraș
Sfânta Parascheva a devenit mult mai populară decât Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava și conferă prestigiu Iașiului, atrăgând în pelerinaj sute de mii de credincioși anual, inclusiv moldoveni din fosta capitală a Moldovei, cu propriul sfânt ocrotitor, care cândva a dat țării statutul de mitropolie.
Pentru recâștigarea faimei de odinioară, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților depune eforturi substanțiale pentru consolidarea cultului Sfântului Ioan cel Nou în rândul credincioșilor. Purtătorul de cuvânt al arhiepiscopiei, preotul Alexandru Sava, a menționat în acest sens amploarea mult mai mare dată procesiunii „Calea Sfântului”, care are loc pe străzile din municipiul Suceava, în luna iunie, dublarea hramului Catedralei Arhiepiscopale, sărbătorit atât pe 2 iunie, cât și pe 24 iunie, organizarea unui pelerinaj de toamnă cu racla sfântului, când moaștele sunt purtate în procesiune prin mai multe localități din județul Suceava, în parohii, mănăstiri și spitale. De asemenea, invitarea unor înalți ierarhi din alte zone ale țării și din alte patriarhii, împreună cu enoriași, contribuie la creșterea reputației sfântului de la Suceava.
Potrivit preotului Sava, creșterea numărului de credincioși la evenimentele organizate de arhiepiscopie este vizibilă și are încredere că lucrurile merg în direcția bună. În același timp, extinderea notorietății unui sfânt depinde și de modul în care se raportează autoritățile locale la manifestările de cinstire a acestuia. Din acest punct de vedere, Iași este un foarte bun exemplu. Pe 14 octombrie, când este celebrată Sfânta Parascheva, orașul se transformă într-o simfonie a florilor de toamnă și a ospitalității.
