Președintele și premierul, obligați să-și aleagă forme adecvate de exprimare

Statutul constituțional al președintelui și al primului ministru îi obligă să își aleagă forme adecvate de exprimare, astfel încât, criticile pe care le fac la adresa unor puteri ale statului să nu fie considerate elemente ce ar putea genera conflicte juridice.
Cu toate că starea tensionată dintre autoritatea publică și autoritatea judecătorească nu a generat un conflict juridic de natură constituțională, totuși, Curtea Constituțională consideră că este „reală susținerea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), referitoare la faptul că șeful statului și premierul, în repetate rânduri, au criticat unele aspecte ale activității de înfăptuire a justiției”.
„Nu se poate reține însă că a fost vizată activitatea judecătorească, în ansamblu, ca una dintre puterile statului, ci că au fost vizate doar unele dintre instanțele judecătorești, ori unii dintre judecători, ca reprezentanți ai acestei puteri”, se arată în motivarea deciziei 435 a Curții Constituționale (CC), din 26 mai 2006, făcută publică, joi.
De asemenea, Curtea Constituțională a stabilit că nu există elemente concrete din care să rezulte că starea conflictuală, verbală dintre președintele României și autoritarea jduecătorească ar fi produs efecte juridice de natură să conducă la un blocaj instituțional ori să împiedice exercitarea prerogativelor constituționale ale vreunei autorități publice.
În final, Curtea subliniază că libertatea de exprimare și de critică este indispensabilă democrației constituționale, însă ea trebuie să fie respectuoasă, chiar și atunci când exprimă o atitudine critică fermă.
„Întrucât independența autorității judecătorești este garantată prin Constituție, Curtea consideră că este imperioasă o protejare efectivă a magistraților împotriva atacurilor și denigrărilor de orice natură ar fi ele, aceasta cu atât mai mult cu cât magistrații care sunt lipsiți de orice drept de replică în legătură cu activitatea lor ar trebui să poată conta pe sprjinul celorlalte puteri ale statului, cea legislativă și cea executivă”, se arată în motivarea CC.
În 26 mai, Curtea Constituțională a stabilit că declarațiile președintelui Traian Băsescu și ale premierului Călin Popescu Tăriceanu referitoare la problemele din justiție nu au generat conflicte juridice de natură constituțională între autoritatea publică șu autoritatea judecătorească
Curtea Constituțională a fost sesizată, în 4 aprilie, de președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu o cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte și președintele Traian Băsescu și primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, pe de altă parte.
În cuprinsul cererii se arăta că „președintele României a făcut, în repetate rânduri, afirmații generalizatoare la adresa justiției și a magistraților, în general, referindu-se la incompetență, independența față de lege și un înalt grad de corupție”. Totodată, s-a apreciat că acest ocnflict juridic de natură constituțională nu rezidă „în existența acestor declarații grave, ci în efectele lor juridice, fiindcă ele constituie factori de natură să genereze un dezechilibru între puterile statului și chiar un blocaj instituțional”.