Președintele s-a plictisit de Criză?

Vineri, 16 ianuarie 2008, Traian Băsescu și-a prezentat națiunii, sub forma unei Comunicări intitulate „Priorități și măsuri concrete anti-criză”, soluțiile sale vizând contracararea efectelor Crizei economice în România. Președintele țării a ținut această Comunicare la Conferința Națională a Alianței Confederațiilor Patronale din România.
Pe marginea acestui moment ne vom, ne vom îngădui câteva observații:
1) În campania electorală pentru scrutinul din 30 noiembrie 2008, Traian Băsescu a întreprins un lung turneu prin țară, argumentându-l prin profunda sa îngrijorare față de iminența Crizei. Crizei i-a dedicat șeful Statului și câteva declarații de presă de la Cotroceni, receptate de unii însă ca implicări în campanie de partea PD-L. Indiferent de temeiurile ascunse ale acțiunilor prezidențiale, Traian Băsescu s-a străduit – și-a reușit – să ne convingă că e un politician cu insomnii provocate de gândul că asupra României se va abate Criza.
2) Ba mai mult, într-un efort de a explica vizitele sale la diferite firme particulare, Traian Băsescu a declarat că strânge informații pentru a-și forma un punct de vedere asupra soluțiilor de ieșire din Criză. După instalarea noului guvern- a insistat domnia sa- va prezenta acest punct de vedere noilor demnitari.
De la scrutinul din 30 noiembrie 2008, au trecut mai mult de șase săptămâni. Noul guvern a fost instalat. L-a convocat domnul președinte pentru a-i prezenta concluziile ivite din turneul său atât de mediatizat? Nici vorbă. În tot acest timp, Traian Băsescu n-a dat semne că-l mai preocupă Criza. Dimpotrivă, convocarea stâlpilor Puterii la un bairam a doua zi de Revelion lăsa impresia că Traian Băsescu s-a relaxat în materie de Criză. Astfel că discursul din 16 ianuarie 2009, dedicat soluțiilor sale privind Criza, vine destul de târziu.
3) Dacă într-adevăr Criza e un subiect major al vieții sale social-politice, ar fi fost de așteptat ca discursul „Priorități și măsuri concrete anti-criză” să beneficieze de un cadru mult mai semnificativ decât participarea la Conferința uneia dintre asociațiile patronale din România. Putea fi ales cadrul unei conferințe de presă la Cotroceni sau cel al întâlnirii cu guvernul și președintele Camerelor, tot la Cotroceni.
Din start, lăsând impresia unei pronunțări ca participant la o sindrofie organizată de alții, Traian Băsescu și-a micșorat singur impactul mediatic al intervenției în chestiunea Crizei.
4) Citit cu atenție, discursul ne dezvăluie un conflict între titlu și conținut. Formula Priorități și măsuri concrete anti-criză nu acoperă spusele lui Traian Băsescu. Domnia sa s-a referit la „moștenirea grea” a guvernului anterior, la revizuirea Constituției, dar mai ales ce trebuie să facă Guvernul Său în perioada următoare.
Sunt tot atâtea motive să credem că Traian Băsescu nu mai e îngrijorat de Criză.
Să fie Criza o simplă creație mediatică sau Traian Băsescu s-a plictisit de ea ?