Parlamentul European a hotărât să dezbată situația romilor săptămâna viitoare, la Strasbourg, în urma expulzărilor operate de Franța, a anunțat joi președintele Parlamentului, Jerzy Buzek, avertizând în legătură cu discriminările față de această comunitate, relatează AFP.
„Parlamentul va dezbate această problemă complexă. Parlamentarii sunt îngrijorați de situația romilor în anumite state membre”, a declarat Buzek, fără să numească, în mod explicit, Franța.
Dezbaterea va avea loc la 7 septembrie, la ora 15.00 (16.00, ora României). Aceasta survine în contextul în care Guvernul francez și-a înăsprit politica față de romi, declanșând un val de critici, atât în Franța, cât și în străinătate.
Luna trecută, Parisul a procedat la expulzarea a 979 de români și bulgari și la desființarea a apoximativ 100 de tabere ilegale. De la începutul anului, au fost expulzați, în total, peste 8.000 de români și bulgari.
„Toți cetățenii europeni au aceleași drepturi în cadrul Uniunii. Nimeni nu poate fi expulzat dintr-o țară, doar pentru că face parte din minoritatea romă”, a avertizat președintele polonez al Parlamentului European.
Copreședintele Parlamentului, din partea grupului parlamentar al Verzilor, Daniel Cohn-Bendiat, a fost mult mai dur. El a declarat că „Franța trebuie să înceteze imediat expulzările și să-și alinieze legislația la legislația europeană”.
Comisarul european pentru Justiție, Viviane Reding, le-a prezentat, miercuri, colegilor ei din cadrul Comisiei Europene (CE), un raport confidențial, care cere autorităților franceze „informații detaliate pentru a afla dacă și în ce măsură au fost aplicate garanțiile cerute (de dreptul european), în aceste cazuri recente” de expulzare a cetățenilor români și bulgari, potrivit unor fragmente ale raportului, citate de un diplomat european.
O reuniune asupra acestui subiect este prevăzută vineri, la Bruxelles, între oficiali francezi de rang înalt și Comisie.
Executivul european vrea să se asigure, mai ales, de realitatea naturii „voluntare” a celor 828 de repatrieri pe care Parisul a anunțat că le-a efectuat către România și Bulgaria, în perioada 28 iulie-30 august, a declarat o sursă diplomatică europeană.
De asemenea, Bruxellesul a încercat să afle dacă persoanele repatriate „voluntar” în România și Bulgaria vor putea reveni în Franța, în cazul în care doresc acest lucru, a adăugat diplomatul.
Acordarea unui „ajutor de întoarcere”, în valoare de 300 de euro, romilor repatriați „nu este, în sine, suficient pentru a-i scoate din câmpul aplicării directivei europene asupra libertății de circlație”, se arată în raportul lui Reding.
În virtutea articolului 21 din Tratatul de la Roma, orice cetățean al Uniunii are dreptul să circule și să se stabilească în oricare stat membru. O directivă (lege) a Uniunii precizează, însă, că libertatea de circulație poate fi restricționată în numele „ordinii publice, securității publice sau sănătății publice”.
Doi miniștri francezi, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, și ministrul Imigrației, Eric Besson, au apărat, marți, politica franceză față de romi în fața Comisiei, dar aceasta își păstrează poziția fermă și menține presiunile asupra autorităților franceze.
Besson afirma că expulzările romilor în țările lor de origine, efectuate de autoritățile franceze, respectă „cu scrupulozitate” dreptul european. Bruxelles-ul are, în continuare, îndoieli și dorește să afle mai multe.
