Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul de Suceava, Ion Lungu, și directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, au fost, ieri, alături de cei peste 100 de evrei israelieni și membri ai comunității evreiești din Suceava, la „Marșul vieții”, un proiect inițiat de rabinul Josef Wasserman ca acțiune simbolică de reparație morală și de comemorare a victimelor Holocaustului. La Sinagoga Gah, din municipiul Suceava, președintele Flutur a vorbit despre rolul comunității evreiești în viața economică și culturală a Bucovinei și a României și despre buna colaborare a administrației locale cu minoritățile din județul Suceava. „Acum trei săptămâni a fost deschis la Suceava primul Festival al Limbii și Teatrului Idiș, iar Consiliul Județean Suceava a sprijinit organizarea acestui eveniment. Vă invit să veniți să stați mai mult la Suceava, în Bucovina. Avem o istorie comună frumoasă, civilizația evreiască a lăsat urme foarte serioase în Bucovina. Nu putem să uităm oamenii de cultură și influența culturii evreilor în Bucovina. În domeniul economic au avut o contribuție uriașă. Noi sărbătorim 100 de ani de la Unirea Provinciilor, Bucovina era una dintre provinciile care s-a unit cu Țara, iar noi folosim acest prilej să arătăm zestrea Bucovinei, care înseamnă și influența minorității evreiești”, a subliniat Flutur. El a mai spus că, fiind într-o sinagogă, se înclină „în fața poporului evreu și a eroilor acestui popor, care au avut o contribuție uriașă pentru țara noastră”.
Primarul Lungu a declarat că „este onorant pentru municipalitate să găzduiască evenimentul Marșul Vieții” și a amintit deschiderea arătată de administrația locală comunității evreiești și despre proiectele derulate în ultimii ani, în parteneriat direct, precum susținerea financiară pentru restaurarea sinagogii, sau alături de administrația județeană și muzeu.
“Marșul Vieții este un traseu al memoriei, al evenimentelor pe care nu avem voie să le uităm și care s-au întâmplat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Au fost români care au salvat evrei, dar la fel de adevărat, în 1941, mulți evrei au fost deportați în Transnistria. Tocmai de aceea nu trebuie să uităm aceste momente, trebuie să cunoaștem istoria, iar noi, autoritățile locale, oamenii politici, popoarele, trebuie să facem tot posibilul ca să fie pace în lume, ca aceste orori ale istoriei să nu se mai repete”, a spus Lungu.
Rabinul Wasserman: „Ținem minte trecutul și construim viitorul”
Atât Flutur, cât și Lungu au răspuns întrebărilor adresate de israelieni, referitoare la situația actuală a comunității evreiești din Suceava și la gradul de siguranță a vieții acesteia. „România este o țară sigură, nu există incidente de acest gen”, a precizat președintele Consiliului Județean Suceava.
La rândul său, rabinul Josef Wasserman s-a declarat impresionat de atmosfera caldă cu care au fost primiți la Suceava participanții la „Marșul Vieții” și a spus că aici are trei prieteni de suflet: Gheorghe Flutur, Emil Ursu și Ion Lungu, pe primii doi cunoscându-i la acțiunea similară din anii trecuți. Rabinul a afirmat că a inițiat acest proiect în memoria tatălui său, Pinah Wasserman, care a fost aproape jumătate de secol rabinul comunității evreiești din Dorohoi, și „în amintirea primilor mei 14 ani de viață, a copilăriei mele fericite, de la Dorohoi”.
El a mărturisit că își dorește să aducă în România „cât mai multe persoane din toate colțurile lumii, așa cum se întâmplă în Polonia, unde vin zeci de mii de oameni”. „Ăsta este visul meu! Să fie clar! Eu nu fac numai o activitate pentru memorie, eu fac o activitate dublă: pe de o parte ținem minte trecutul, pe de altă parte construim viitorul. Cum construim viitorul? În fiecare oraș în care ajungem, rog primarii să arate frumusețea orașului”, a spus rabinul Josef Wasserman, subliniind că cea mai mare mulțumire a sa este „bucuria din ochii celor care vin pentru prima oară în România și descoperă obiceiurile de aici și frumusețea muzicii românești”.
Evenimentul de la sinagogă s-a încheiat cu o rugăciune, după care participanții au mers să viziteze Muzeul de Istorie, Cetatea de Scaun și Muzeul Satului Bucovinean, unde au avut parte și de un program de muzică și dansuri populare românești. „Marșul Vieții” reprezintă „un drum al memoriei”, care include sinagogi, cimitire și obiective turistice din Iași, Botoșani, Dorohoi și Suceava.
