Prezent la Suceava cu ocazia Conferinței Internaționale cu tema „Jurisdicția constituțională”, Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale a României, a susținut ieri după-amiază o conferință de presă la Universitatea Ștefan cel Mare, conferință la care au participat și președinții Curților Constituționale din Republica Moldova și Lituania, Alexandru Tănase, respectiv Dainius Zalimas, precum și rectorul Universității, Valentin Popa.
În România, reținerea e pentru 24 de ore, în Lituania – 48 de ore, iar în Republica Moldova – 72 de ore
Întrebat de reprezentanții mass-media, Augustin Zegrean a vorbit despre două teme de actualitate națională, respectiv propunerile Consiliului Superior al Magistraturii de extindere a duratei ordonanței de reținere în România, de la 24 de ore la 48 sau chiar 72 de ore, dar și despre efectele respingerii Ordonanței de urgență nr. 55/2014, privind migrația aleșilor locali.
Referitor la prima întrebare, legată de propunerea de extindere a ordonanței de reținere, Augustin Zegrean a dat un răspuns ferm.
„Am să vă răspund la această întrebare, deși sunt sigur că peste zece minute voi fi acuzat că m-am antepronunțat. Constituția noastră spune că durata reținerii nu poate depăși 24 de ore. Aceasta este o garanție a dreptului la libertate, iar art. 152 din Constituție spune că nu pot face obiectul revizuirii, printre altele, garanțiile drepturilor fundamentale. Cred că v-am răspuns”, a explicat președintele Curții Constituționale a României.
La rândul lui, președintele Curții Constituționale a Lituaniei, Dainius Zalimas, a declarat că în țara sa ordonanța de reținere se emite pentru 48 de ore, în timp ce Alexandru Tănase a arătat că în Republica Moldova ordonanța de reținere se emite pentru 72 de ore.
Tănase a explicat însă că în legătură cu acest subiect Guvernul Republicii Moldova a fost condamnat de mai multe ori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și drept urmare măsurile preventive și privative de libertate sunt mult mai atent cântărite de magistrații moldoveni: „Avem o jurisprudență internă destul de clară. Arestul preventiv se aplică în extremis. Atâta timp cât nu există nici un pericol ca o persoană să se prezinte la organul de urmărire penală și nu există riscul eschivării, instanțele de regulă nu aplică mai mult de 60 de zile arestul preventiv.”
„Nu avem nici un mijloc prin care să constrângem Parlamentul să facă sau să nu facă ceva”
Al doilea subiect important abordat de Augustin Zegrean a fost legat de efectele declarării neconstituționale a Ordonanței de urgență nr. 55/2014, privind migrația aleșilor locali.
La finele anului trecut, Curtea Constituțională a decis că respectiva ordonanță este neconstituțională, iar drept urmare Parlamentul va trebui să respingă prin lege OUG 55/2014 și, totodată, să reglementeze măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse. „În acest context, Curtea reamintește faptul că deciziile sale nu pot fi lipsite de efecte juridice și trebuie aplicate, potrivit principiului constituțional al comportamentului loial, de către Parlament în sensul restabilirii stării de constituționalitate”, se sublinia în motivarea Curții Constituționale.
Spre sfârșitul lunii februarie 2015, Camera Deputaților a decis respingerea ordonanței care permitea migrația aleșilor locali, adoptând însă un amendament potrivit căruia consilierii care au trecut la un alt partid, în baza respectivului OUG, nu-și vor pierde mandatele.
Legea urmează să fie dezbătută și în Senat, Camera Deputaților fiind prima cameră sesizată.
„Noi am scris în decizie că Parlamentul este cel care să hotărască, nu avem nici un mijloc prin care să constrângem Parlamentul să facă sau să nu facă ceva. Mă întreb și eu ce se întâmplă. După decizia noastră, ei (n.r. – parlamentarii) trebuiau să ia o hotărâre prin care să rezolve această problemă și nu au luat-o. Constituția spune că prin legea de respingere a unei OUG, Parlamentul este obligat să stabilească ce se întâmplă cu efectele produse…”, a ridicat din umeri președintele Curții Constituționale.
