Preotul Ioan Bilauca, fostul paroh al Bisericii “Sf. Gheorghe” din satul Ruși – Mitocu Dragomirnei II, Protopopiatul Suceava 1, a fost condus ieri pe ultimul drum de 70 de preoți și sute de credincioși, printre lacrimi și flori. Slujba înmormântării a fost săvârșită de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Profund îndurerat, ÎPS Pimen a subliniat în cuvântul rostit în fața mulțimii calitățile părintelui Ioan, arătând că a fost un om de jertfă, un om al rugăciunii și al postului. Arhiepiscopul Sucevei a mai amintit că pe tot parcursul vieții sale, „preotul Ioan Bilauca s-a străduit să răspândească lumină și bucurie, făcând din preoție idealul cel mai sfânt al vieții sale”.
„În cei 35 de ani de preoție nu am văzut o atât de mare participare a credincioșilor în rugăciune pentru un slujitor al sfântului altar”
După plecarea la cele veșnice a părintelui paroh Ioan Bilauca, sâmbătă, 16 februarie, în urma unui infarct miocardic, în fiecare zi, la Biserica “Sf. Gheorghe” s-a oficiat Sfânta Liturghie de către protosinghelul Andrei Reziuc, starețul Mănăstirii Prislop din județul Maramureș, care este fiu al satului Mitocu Dragomirnei. Alături de starețul Mănăstirii Prislop, au mai slujit și alți preoți, colegi sau prieteni ai regretatului preot Ioan Bilauca. În fiecare seară a fost oficiată slujba Stâlpilor.
Preotul Vasile Irimia, protopop al Protopopiatului Suceava 1, a spus că „plecarea părintelui Ioan Bilauca din această lume este o mare durere pentru familie, pentru noi, cei care l-am cunoscut, iubit și prețuit, dar și pentru credincioșii din Mitocu Dragomirnei și din Suceava. Credincioșii din multe sate învecinate au venit să-și ia rămas bun de la vrednicul preot. Participarea oamenilor la slujba înmormântării și la slujbele din zilele precedente a fost impresionantă. În cei 35 de ani de preoție nu am văzut o atât de mare participare a credincioșilor în rugăciune pentru un slujitor al sfântului altar”.
În toamnă, ar fi dorit să sfințească biserica parohială
Părintele Ioan Bilauca a plecat la cele veșnice la vârsta de 37 de ani. În urma sa au rămas soția și două fetițe. Cu câteva zile înainte de plecarea sa la cele veșnice, părintele Ioan Bilauca a mers la sediul Protopopiatului Suceava 1 pentru a cere sfatul părintelui protopop Vasile Irimia, întrucât în toamna acestui an ar fi dorit să sfințească biserica parohială. „Părintele dorea ca biserica pe care a ridicat-o în ultimii șapte ani cu sprijinul credincioșilor să fie sfințită de ÎPS Pimen. Era foarte frământat să finalizeze dotarea sfântului lăcaș, astfel încât târnosirea bisericii să se desfășoare în bune condiții. A fost preocupat atât de înălțarea sfântului lăcaș din zid, cât și pentru înălțarea bisericii din sufletele credincioșilor”, a amintit preotul protopop Vasile Irimia.
Un bun slujitor al bisericii
În afară de duminici și sărbători, părintele Ioan Bilauca slujea aproape zilnic în biserica parohială „Sf. Gheorghe” din Ruși – Mitocu Dragomirnei, fie Acatistul, fie Taina Sfântului Maslu. Aproape în fiecare lună se săvârșea Taina Sfântului Maslu de obște, chemând alți preoți de la parohiile vecine ca să slujească împreună.
Preotul Irimia a adăugat că „părintele Bilauca era preocupat să organizeze cateheză pentru credincioși, mai ales pentru a apăra credința noastră ortodoxă față de prozelitismul neoprotestant, destul de prezent în comuna Mitocu Dragomirnei. Părintele paroh a realizat o mică bibliotecă, ce avea un număr mare de cărți care pot fi împrumutate de enoriașii care doresc să afle cât mai multe lucruri din tainele credinței. Era o fire blândă și foarte bun la suflet. Într-un timp foarte scurt a reușit să adune în jurul său o bună parte din credincioșii parohiei nou-înființate”.
Părintele Bilauca a fost implicat în numeroase acțiuni de întrajutorare, fiind, printre altele, lucrător social la Centrul de Recuperare și Reabilitare de la Mitocu Dragomirnei, unde a îngrijit adulți cu tulburări psihice și boli mintale.
Se străduia ca în biserică toți credincioșii să cânte
Cei care l-au cunoscut pe părintele Bilauca știu că acestuia îi plăcea mult să cânte la strană, lucru pe care l-a făcut mulți ani, la biserici din Suceava, înainte de a deveni preot. Părintele se străduia ca în biserică toți credincioșii să cânte. De aceea, în fiecare sâmbătă făcea repetiții cu dascălul bisericii, pentru ca acesta să cânte cât mai frumos cântările Utreniei și ale Sfintei Liturghii.
„Plecarea părintelui din această lume s-a petrecut sâmbătă, 16 februarie, după ce săvârșise slujba Vecerniei și după ce repetase cu tânărul cântăreț toată rânduiala slujbei pentru duminica următoare. Pe când se îndrepta cu mașina în care se mai afla paraclisierul, părintele a suferit acest infarct miocardic care i-a fost fatal”, a explicat preotul protopop Vasile Irimia.
Starețul Mănăstirii Prislop: „Părintele Bilauca va rămâne nu numai ctitor de biserică, ci și ctitorul sufletelor oamenilor din această parohie”
Prezent la tristul eveniment, starețul Mănăstirii Prislop, protosinghelul Andrei Reziuc, a spus că „pe pământul gol, o toloacă, părintele Bilauca a ridicat acest lăcaș de cult. A fost inegalabil prin frumusețea slujbelor pe care le-a făcut. Drept urmare, vedem că lumea a venit să-l plângă într-un număr atât de mare. Fiecare om își pune în gând să dăruiască ceva bisericii, dar jerfa supremă o are preotul, pentru că își dedică viața cu totul bisericii, își dedică viața lui Hristos. Părintele va rămâne nu numai ctitor de biserică, ci și ctitorul sufletelor oamenilor din această parohie. De câte ori veneam să facem aghiazmă, făceam slujbe, molifte și dezlegări, veneau oameni și care nu erau credincioși, dar care ulterior s-au apropiat de biserică, iar unii nici nu erau de aici din sat. Mulțumim comitetului parohial, consilierilor și celor care s-au mobilizat extrem de bine, care au organizat o înmormântare, ca și cum ar fi o slujbă de sfințire a bisericii”, a spus starețul Mănăstirii Prislop.
