Ancheta cu privire la schimburile ilegale de terenuri de la șoseaua de centură a municipiului Suceava a intrat în linie dreaptă. Cercetările vor fi continuate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, acolo unde dosarul a ajuns la mijlocul lunii aprilie 2014, după ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și-a declinat competența. Unul dintre motivele care au stat la baza acestei declinări a fost prejudiciul estimat, care se ridică la peste un milion de euro.
„În cauza respectivă se efectuează cercetări penale în legătură cu presupuse fapte de abuz în serviciu și fals. În acest moment, urmărirea penală se desfășoară prin raportare la fapte, în sensul că nici o persoană nu are calitatea procesuală de suspect în cauză”, a declarat Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al structurii centrale a DNA.
Dosarul tranzacțiilor dubioase de terenuri din Șcheia, în care ar fi implicați samsari imobiliari, angajați ai Primăriei Șcheia, în frunte cu primarul Vasile Andriciuc, notari publici, dar și alte persoane fizice, a fost înregistrat de mai mulți ani, dar a fost pasat ca o minge de ping-pong între structurile de Parchet. Practic, ani de zile nu s-a întâmplat nimic în dosar, dar în decurs de numai câteva luni ancheta s-a urnit și se așteaptă ca procurorii DNA Suceava să facă lumină în acest caz.
În total, ar fi vorba despre aproape 17,5 hectare, situate în apropierea șoselei de centură, la Șcheia, trecute din domeniul public în domeniul privat, prin intermediul unor samsari de terenuri și prin complicitatea unor funcționari din primăria din localitate.
Circuitul ilegalităților cu terenuri fără valoare, transformate în mine de aur
Așa cum v-am prezentat și în edițiile anterioare ale cotidianului nostru, zeci de țărani din Șcheia, de regulă persoane în vârstă, proprietari de suprafețe de teren pe raza comunei Șcheia, multe dintre aceste suprafețe de o valoare infimă, s-au trezit la poartă cu cumpărători care le ofereau câțiva lei pe metrul pătrat. Oamenii erau duși la notar și puși să semneze, pentru a-și primi banii. Ce nu știau vânzătorii era faptul că, la notar, nu semnau contracte de vânzare-cumpărare, ci procuri prin care îl mandatau pe așa-zisul cumpărător să le vândă terenul. Ulterior, terenul, fie el și pe o râpă, o gârlă, tarla – nu conta – era dat la schimb, cu aprobarea celor de la Primăria Șcheia, cu un teren de dimensiuni similare tocmai la șoseaua de centură. Beneficiarii, însă doar în acte: moșii și babele care și-au vândut pe câțiva lei terenurile inițiale, fără ca să aibă habar că au devenit proprietari ai unor suprafețe de teren de o valoare mult mai mare, de zeci de mii de euro. Ulterior, intrau din nou în rol mandatarii, în spatele cărora se pare că se afla un samsar de terenuri din Șcheia, mandatari care vindeau terenurile.
Lista cumpărătorilor reali, de bună credință până la proba contrarie, cuprinde numele unor oameni politici, oameni de afaceri și polițiști.
Cert e că toate aceste tranzacții și schimburi de terenuri nu se puteau face fără falsificarea grosolană a unor documente, cu pixuri din Primăria Șcheia.
Anchetă în derulare
Prejudiciul în cazul schimburilor ilegale de terenuri de la șoseaua de centură a Sucevei depășește un milion de euro
