Studiu

Prejudiciile aduse firmelor prin infracțiuni economice s-au triplat



Infracțiunile economice au determinat companiilor, la nivel mondial, în ultimii doi ani, prejudiciii de 5,7 miliarde de dolari, valoare de aproape trei ori mai mare decât cea din 2005, deși ponderea firmelor afectate s-a menținut la circa 45%, se arată într-un studiu al PricewaterhouseCoopers (PwC).
„Infracțiunile economice rămân una dintre cele mai importante probleme pentru mediul de afaceri din întreaga lume, indiferent de țara de origine, de sectorul de activitate sau de mărimea companiilor. Din cele 5.428 de companii din 40 de state care au luat parte la realizarea studiului, peste 43% au raportat au declarat că au fost victimele uneia sau mai multor infracțiuni de natură economică în ultimii doi ani”, se arată în Studiul Global asupra Infracționalității Economice, ediția 2007, realizat de PwC.
Pierderile totale raportate de companiile intervievate se ridică la 4,2 miliarde de dolari, dar estimările PwC indică un nivel de 5,7 miliarde de dolari dacă se iau în calcul și pagubele firmelor care nu au putut cuantifica impactul financiar al fraudelor.
Față de studiul din anul 2005, numărul firmelor afectate de acest tip de infracțiuni s-a redus cu două procente, de la 45% la 43%.
Regiunea Europei Centrale și de Sud-Est a fost singura care a înregistrat un avans al cazurilor de infracțiuni de natură economică, numărul companiilor afectate crescând de la 47% în 2005 la 50%.
Celelalte regiuni au înregistrat scăderi sau staționări ale numărului de firme victime ale infracționalității economice. Cea mai mare reducere a fost întâlnită în regiunea Africa – de la 77% la 52%.
În Europa de Vest, 38% dintre companiile repondente au raportat infracțiuni, față de 42% în 2005.
Studiul este efectuat o dată la doi ani și a fost realizat în perioada aprilie-iulie 2007, prin intervievarea managerilor din peste 5.400 de companii din 40 de state. În România au fost intervievate 77 de firme.
În cele mai multe cazuri, persoanele care comit acest tip de infracțiuni sunt bărbați, cu vârste cuprinse între 31 și 40 de ani și studii universitare sau preuniversitare. Jumătate dintre aceștia au fost angajați ai companiilor păgubite, iar o treime au ocupat poziții superioare de management.
Din totalul companiilor afectate, cele mai multe, respectiv 62%, sunt firme mari, iar 36% sunt societăți de mici dimensiuni.
De asemenea, studiul arată că nici o industrie nu este ocolită de astfel de infracțiuni, primele locuri fiind ocupate de companiile din asigurări și din sectorul de retail și de bunuri de consum, cu 57% din numărul total, fiind urmate de firmele din domeniul guvernamental și public – 54%, servicii financiare – 46% și sectorul auto – 44%.
Circa 30% dintre participanții intervievați au fost victimele furturilor din companii, în timp ce actele de corupție și mită reprezintă 13%. Fraudele contabile au fost raportate de 12% dintre firme, iar cazurile de spălare de bani de 4%. Un procent important dintre repondenți, respectiv 15%, au indicat ca infracțiune furturile de proprietate intelectuală.
Cazurile de corupție sunt mai întâlnite în Europa Centrală și de Est, la 18% dintre companii, Africa (28%), Asia și Pacific (14%) și în America Centrală și de Sud (11%).
Infracțiuni economice: cazurile de spălare a banilor, corupție, înșelăciune, furt de bunuri din companie, piraterie, spionaj economic, raportări financiare incorecte.



Recomandări

De la registre prăfuite la tabloul de bord digital: universitarul sucevean Marius-Sorin Ciubotariu despre modul în care inovația rescrie viitorul contabilității și al educației economice

De la registre prăfuite la tabloul de bord digital: universitarul  sucevean Marius-Sorin Ciubotariu despre modul în care inovația rescrie viitorul contabilității și al educației economice
De la registre prăfuite la tabloul de bord digital: universitarul sucevean Marius-Sorin Ciubotariu despre modul în care inovația rescrie viitorul contabilității și al educației economice

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor și a capcanei venitului mediu

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor și a capcanei venitului mediu
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor și a capcanei venitului mediu

Conferențiar univ. dr. Cristian Opariuc-Dan: „Mi-aș dori mult să ne întoarcem la cercetările din trecutul nu prea îndepărtat, atunci când cercetătorul era chiar interesat de ideea lui de cercetare și petrecea luni întregi rafinând-o”