Mai întâi, trebuie să ne amintim că biserica este „casa lui Dumnezeu”, de care se cuvine „să ne apropiem cu inima curată, în deplinătatea credinței, curățindu-ne prin stropire inimile de orice cuget rău și spălându-ne trupul cu apă curată . . .” (Evr. 10, 22). Deci, începând din ajun lucrul și obișnuitele îndeletniciri zilnice, spală-ți trupul și curățește-ți sufletul cu rugăciune, cu înfrânare de la păcate și cu împăcarea inimii, alungând din ea orice ură și vrăjmășie (Mt. 5,
23-24), mai ales atunci când dorim să ne și împărtășim cu Trupul și Sângele Domnului. Dacă poți, pregătește din vreme darul tău pentru Sfântul Altar: lumânări, tămâie, prinoase din roadele pământului, dar mai ales prescura, vinul și pomelnicul cu numele viilor și celor adormiți ai casei și neamului tău.
Bun și folositor lucru este să fii de față la întreaga Sfântă Liturghie, în toate Duminicile și sărbătorile (porunca I-a a Bisericii). Iar odată ce ai ajuns la biserică, rămâi până la sfârșit căci numai așa te vei bucura pe deplin de toate roadele spirituale ale slujbei. Pășind pragul bisericii, lasă afară toate gândurile, toate grijile lumești căci în casa Domnului se intră „cu credință și cu frică de Dumnezeu”. Închinându-te la icoana de pe tetrapod, aprinde lumânările în sfeșnice, îngenunchează în fața icoanelor împărătești, apoi mergi și te așează liniștit la locul cuvenit, bărbații în dreapta, iar femeile în stânga. Ascultă cu luare aminte cele ce se citesc și se cântă, ca și cum ai asculta pe Domnul însuși. Fă-ți semnul crucii și pleacă-ți genunchii în timpul citirii Evangheliei, al cântării „Pe Tine Te lăudăm”, când se sfințesc darurile, la Axion, la „Tatăl nostru”. Străduiește-te a învăța cântările de slujbă, lăudând apoi – cu cântăreții din cor – pe Domnul. Iar la sfârșit închină-te și mulțumește lui Dumnezeu și tot restul zilei petrece-l cuviincios. Astfel, ai luat parte, creștine, cu adevărat la Sfânta Liturghie, ieșind din biserică mai luminat, mai bun, mai aproape de Dumnezeu.




