Lunea viitoare, pe 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului. Până pe 24 decembrie, inclusiv, creștinii se pregătesc pentru marele praznic al Nașterii Domnului. Din punct de vedere calendaristic, acesta este primul post din cele patru de durată ale anului bisericesc, dat fiind faptul că anul liturgic începe la 1 septembrie. Durează 40 de zile, iar ca importanță este al doilea după Postul Sfintelor Paști. Ca fel de postire, este mai ușor decât Postul Paștilor, asemănându-se postului de vară, al Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
„Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului”
Ziua de 14 noiembrie este menționată în calendarul ortodox drept „Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului”. Cele 40 de zile de post ce urmează amintesc de aceeași perioadă petrecută de Moise pe Muntele Sinai înainte de primirea Tablelor Legii. Asemenea celor din Vechiul Testament, noi, creștinii, avem datoria de a ne pregăti, prin post și rugăciune, pentru primirea Mântuitorului Hristos, Cel ce Se naște din Sfânta Fecioară Maria. Încă din secolele IV-V, Părinții Bisericii amintesc de Postul Nașterii Domnului, însă cu durată diferită. Fericitul Augustin îl menționează, iar episcopul Leon cel Mare al Romei (440-461) a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea”. Uniformizarea se va face în anul 1166, când, la Sinodul de la Constantinopol, sub președinția patriarhului Luca Hrisoveghi, se va stabili ca durata Postului Nașterii Domnului să fie de 40 de zile, de la 15 noiembrie la 24 decembrie. Întrucât acest post închipuie timpul Vechiului Testament, cântările liturgice rânduite se caracterizează prin numeroase profeții mesianice și cuvinte despre împlinirea făgăduinței Răscumpărătorului.
Sâmbăta și duminica, dezlegare la pește
Acest post pregătește marele praznic al Nașterii Domnului, prilej de bucurie pentru întreaga creștinătate. Felul postirii stă în legătură tocmai cu acest moment, unul dintre cele mai fericite din istoria mântuirii. Perioada de toamnă târzie găsește cămările gospodinelor încărcate de alimente conservate, iar Biserica a rânduit ca, în fiecare sâmbătă și duminică până la 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul), precum și la fiecare sfânt cu priveghere, prăznuit în această perioadă, să se dezlege la pește, untdelemn și vin, asemenea și la praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea. Între sfinții ale căror sărbători sunt anul acesta prilej de dezlegare la pește, în cursul săptămânii, amintim: Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie), Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie), Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș (7 decembrie) și Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie).
20 – 24 decembrie, postul va deveni mai aspru
În perioada 20-24 decembrie, postul va deveni mai aspru.
Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului reprezintă, din punct de vedere istoric, unul dintre primele evenimente cursive care au dus la Nașterea Mântuitorului. Sfânta Fecioară este afierosită Domnului, pe un drum ce o va face vrednică a fi Născătoare de Dumnezeu. Începând cu această sărbătoare, la strană se cântă, la slujba Utreniei, Catavasiile Nașterii Domnului, până la data de 30 decembrie, inclusiv. La 30 noiembrie este pomenit Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Sfântul care a propovăduit Evanghelia lui Hristos până în părțile noastre a dat naștere la numeroase tradiții păstrate până astăzi în folclorul românesc, inclusiv un frumos colind.
(sursa: www.ziarullumina.ro)
