Prefectul de Suceava, nemulțumit că primarii nu răspund prompt în situațiile de urgență

Analiza Comitetului pentru Situații de Urgență din județul Suceava, care a avut loc ieri, a arătat că veriga slabă din lanțul intervenției într-o situație de criză îl reprezintă, de regulă, primarii.
Raportul prefectului de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, arată că, deși până acum, în situațiile de urgență, intervenția structurilor abilitate s-a desfășurat în mod organizat și eficient, la nivelul comitetelor locale mai este mult de făcut.
Potrivit prefectului Popescu, comitetele locale pentru situații de urgență nu sunt dotate, conform normativelor, cu utilaje și materiale care să poată fi utilizate în situații de risc, iar forțele de intervenție „există scriptic, dar faptic își fac simțită prezența mai greu”. „Administrațiile publice locale nu investesc suficient în activitățile de prevenire a situațiilor de urgență, precum și în asigurarea logistică a serviciilor voluntare. Majoritatea pagubelor se datorează nerespectării legislației din domeniul construcțiilor și a planurilor de urbanism, în sensul că se mai execută construcții de locuințe în zone vulnerabile la inundații, alunecări de teren. Sistemul de înștiințare – avertizare – prealarmare – alarmare este viabil în condiții de normalitate și creează premise de diseminare a informației cu operativitate către comitetele locale și mai departe către populație, însă primarii și administrațiile locale nu cunosc sau nu pun în aplicare operativ procedurile de intervenție la apariția unor situații de urgență, pe tipuri de risc”, se arată în raport.
Popescu menționează că în unele localități nu se instituie, la ordin, serviciul de permanență sau nu se asigură accesul la mijloacele de comunicații (telefon și fax) în afara programului de lucru, de către cei ce asigură serviciul de permanență și că primarii localităților nu întocmesc rapoarte operative în cazul producerii situațiilor de urgență sau, „dacă le întocmesc, acestea sunt deseori supraevaluate”.
Cursurile pentru situații de urgență nu țin la primarii suceveni
Sorin Popescu scoate în evidență aceste deficiențe pe de o parte pentru a arăta ceea ce trebuie îmbunătățit sau remediat, iar pe de altă parte deoarece problemele au apărut în ciuda faptului că, în anul 2009, reprezentanți autorităților administrației publice locale au participat la tot felul de cursuri de pregătire și instruire în domeniul situațiilor de urgență.
De exemplu, la Centrul Zonal de Pregătire Bacău au participat 74 de primari, viceprimari și secretari ai localităților din județ, din 87 planificați (85%), iar la instructajul cu președinții și vicepreședinții comitetelor locale pentru situații de urgență, pe zone, au participat 111 primari / viceprimari din localitățile județului (97,36%).
Raportul prefectului de Suceava mai atrage atenția că în județ secțiunile podurilor și podețelor rutiere și CFR sunt obturate cu anrocamente, vegetație uscată și material lemnos, în marea lor majoritate, iar unele lucrări de infrastructură rutieră sunt subdimensionate, în principal în mediul rural (poduri, podețe), ceea ce le transformă în factori de risc îndeosebi în caz de inundații.