Fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, consideră că politicienii au intrat într-o paradigmă a confruntării totale, a distrugerii politice, ceea ce nu este acceptabil într-o democrație de tip euroatlantic, producându-se treptat și accelerat un exces de putere, ce a condus la dezechilibre.
Într-un interviu acordat Agenției MEDIAFAX, Cătălin Predoiu – care a deținut ca independent portofoliul Justiției în cinci guverne de orientări politice diferite, din februarie 2008 până în mai 2012 – face apel la politicieni să se gândească la îndreptarea măsurilor declarate neconstituționale și la „the day after”, la „ce va fi după această confruntare, indiferent ce rezultat va avea ea”.
„E timpul ca politicienii moderați să acționeze pentru reconstrucția încrederii în noi și în țară și se poate începe acest lucru chiar acum în focul bătăliei. În orice caz, stabilitatea regulii de drept și dialogul politic civilizat trebuie să fie baza oricărei soluții în viitor. În triunghiul justiției, regula de drept (stat de drept), dialogul politic, laturile trebuie să fie egale. Și actorii instituționali trebuie să dezvolte toate cele trei componente. Acum, mai mult ca oricând”, spune Predoiu.
El a afirmat că Mecanismul de Coperare și Verificare (MCV), de care s-a ocupat ca ministru al Justiției, nu înseamnă doar măsuri tehnice, ci are ca obiectiv fundamental strategic independența Justiției și respectul regulii de drept, a statului de drept, iar „repudierea” lui, pentru că „nu îți convine politic”, ar fi o abordare „descalificantă pe termen lung” pentru România.
Predoiu a susținut că la Comisia Europeană a spus mereu adevărul, „cu bune și rele”, adevărul fiind „cheia bunelor relații cu Europa”, iar minciuna politică sau administrativă fiind o relicvă a trecutului, a lumii comuniste din care s-a ieșit formal acum 22 de ani.
În opinia lui Predoiu, cea mai gravă criză pe care Europa ar putea să o treacă ar fi criza statului de drept și asta ar însemna sfârșitul Uniunii.
Cătălin Predoiu, în prezent avocat, vorbește în interviu de momentul în care a preluat portofoliul Justiției, în 29 februarie 2008, când ministerul era „afectat de confruntări politice” și de cei patru ani de mandat, în care a reconstruit instituția, fiind adoptate 18 legi importante, între care cele patru coduri.
Prezentăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de fostul ministru Cătălin Predoiu:
Reporter: Domnule Predoiu, este pentru prima dată când acordați un interviu politic după încheierea mandatului. Ați condus patru ani și trei luni ministerul Justiției. Cum priviți lucrurile retrospectiv?
Cătălin Predoiu: În februarie 2008 am preluat un minister al Justiției afectat de confruntări politice. Am încercat să reconstruiesc un minister profesionist și eficient, care să realizeze reforma legislativă și să sprijine Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Public în eficientizarea sistemului judiciar și consolidarea independenței acestuia. Reforma legislativă a însemnat peste 18 legi importante elaborate și trecute prin Guvern și Parlament, inclusiv patru coduri și două instrumente de drept comunitar co-inițiate la nivelul Consiliului European pentru Justiție și Afaceri Interne. La acestea se adaugă zece proiecte aflate în procedură parlamentară și alte patru pe care le-am lăsat în procedură de avizare la nivelul Guvernului. Am inițiat reforme în sistemul penitenciar, probațiune și altele. Relațiile bune cu ministerele din statele europene și Comisia Europeană ne-au ajutat să devenim un actor important la nivelul Consiliului European pentru Justiției și Afaceri Interne. Realizările ar fi fost imposibile fără eforturile aparatului ministerului, ale magistraților, personalului de specialitate, penitenciariștilor, a consilierilor în probațiune și a celorlalți. Le port tuturor respect și simpatie.
Rep.: Nu ați avut și neîmpliniri?
C.P.: Obiectivele strategice au fost împlinite așa cum ni le-am propus. Am avut și zile grele, mai ales în primii doi ani. Cea mai mare nemulțumire este legată de context. Dacă nu „prindeam” criza, bugetele instanțelor ar fi arătat mai bine. Dacă nu ar fi fost atâtea confruntări electorale pe parcurs, am fi adoptat codurile și legile de aplicare mai repede, le-am fi pus în aplicare mai repede. Dacă încheiam mandatul la termen în noiembrie, am fi finalizat și schimbarea de echipe la conducerea Ministerului Public și DNA. Dacă, dacă … însă așa e în politică și trebuie să acceptăm situația. Pe de altă parte, legat de finanțare, să nu uităm că legea de salarizare din 2010 a inclus majorarea salariilor magistraților cu 65%, prin includerea sporurilor dobândite de magistrați prin hotărâri judecătorești. Pe hârtie pare simplu, dar nu a fost ușor să obținem acest lucru pentru sistemul judiciar.
Rep.: Ați vorbit de relațiile cu europenii. Nu au fost ele afectate de existența Mecanismului de Cooperare și Verificare, celebrul „MCV”? Mulți privesc ostil MCV-ul aici în țară și îl văd ca o „piatră de moară” sau instrument politic.
C.P.: MCV-ul a fost tichetul nostru de intrare în Uniunea Europeană. A-l repudia acum doar pentru că nu îți convine politic este ca și cum ai spune: „Am promis, dar acum că am intrat în club, nu mai vreau să mă țin de promisiune, ce-mi puteți face?”. Ar fi o abordare descalificantă pe termen lung pentru România. MCV-ul trebuie îndeplinit până la ultima subdiviziune a obiectivelor sale. În plus, este spre binele nostru. E un instrument care a schimbat în bine fața Justiției și o va face în continuare. De aceea, nu am avut niciun complex să dezvolt relațiile cu Comisia și miniștrii europeni de Justiție, cu atât mai mult cu cât am acționat pentru realizarea obiectivelor MCV. Le-am spus mereu adevărul, cu bune și rele. Adevărul este cheia bunelor relații cu Europa. Minciuna politică sau administrativă este o relicvă a trecutului, a lumii comuniste din care am ieșit formal acum 22 de ani. Cred că un MCV minimal ar trebui impus în toate statele membre UE. Pentru că UE este o construcție care are la bază regula de drept (rule of law) și trebuie vegheat de Comisia Europeană și statele membre ca ea să fie respectată în toate statele la aceleași standarde. Mulți vorbesc despre criza economică, criza datoriilor suverane, ca fiind subiectul zilei. Este desigur important să le rezolvăm, dar cea mai gravă criză pe care Europa ar putea să o treacă ar fi criza statului de drept și asta ar însemna sfârșitul Uniunii. Acest lucru nu trebuie lăsat să se întâmple și nu se va întâmpla. Statul de drept și regula de drept nu vor dispărea și nu vor fi afectate de soarta monedei euro.
Rep.: Cum credeți că va fi raportul MCV care va fi publicat în această săptămână?
C.P.: Ca ministru, din curtuoazie instituțională, am evitat orice comentariu legat de raport, înainte ca el să apară. Voi proceda la fel și acum. Deci, voi comenta Raportul după ce el va apărea în presă.
Rep.: Dar vă întreb altceva, în ultimele două luni s-a acționat în direcția îmbunățătirii obiectivelor MCV?
C.P.: Am lăsat în urmă o Strategie a Justiției și o Strategie Națională Anticorupție, un program coerent, trebuie doar realizat. În 2012 am trecut prin Parlament legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă până la votul final. Aceasta înseamnă dezbatere în comisii, negocieri cu toate partidele, raport pozitiv în comisii, trecerea prin Camere, până la formalitatea votului final în Plen. Acesta era programat cu o săptămână înainte de moțiunea de cenzură, a fost amânat după moțiune, ulterior, după instalarea noului Guvern, a fost dat votul în Plen, e pozitiv. De asemenea, era convenit cu Consiliul Superior al Magistraturii să înceapă din această vară acoperirea posturilor vacante, și cu ministrul de Finanțe de la acea dată să le bugetăm, identificasem și de unde să luăm fondurile, un program din portofoliul unui alt minister, care stagna. Am indicat aceste lucruri la predarea mandatului și ulterior. Se face, e pozitiv. În toamnă trebuie pus în aplicare noul Cod de procedură civilă. Parte din el se aplică deja, pentru că este cuprins în Legea Micii reforme, în aplicare din 2010. Dar MCV nu înseamnă doar măsuri tehnice, ci vizează ca obiectiv fundamental strategic independența Justiției și respectul regulii de drept, a statului de drept. Orice măsură care afectează independența Justiției, a regulii de drept și a statului de drept, afectează MCV.
Rep.: Credeți că au fost luate astfel de măsuri care să afecteze Raportul?
C.P.: La această întrebare a răspuns deja Curtea Constituțională, care a invalidat constituțional anumite acte normative adoptate recent ce au afectat stabilitatea și predictibilitatea regulii de drept și a statului de drept sau au adus atingere competenței acesteia, slăbind-o. În aceste condiții, discuțiile sunt de prisos. Dacă și în ce măsură această atingere va afecta Raportul MCV, rămâne de văzut. Mai mult, deocamdată, până la apariția Raportului, nu doresc să comentez.
Rep.: Ați fost un ministru independent al Justiției în cinci guverne. Cum priviți, de pe această platformă de neutralitate politică, evenimentele din ultimele săptămâni?
C.P.: Le privesc din perspectiva unui cetățean care și-a propus la încheierea mandatului de demnitar să își reia practica de avocat și să activeze în domeniul economic. Astfel, le privesc obiectiv, dar interesat și pragmatic, din perspectiva vieții de zi cu zi și al viitorului european pe care îl are țara mea. Sunt îngrijorat și preocupat. Politicienii noștri au intrat într-o paradigmă a confruntării totale, a distrugerii politice, ceea ce nu este acceptabil într-o democrație de tip euroatlantic. Rolul taberelor politice este să mențină un echilibru al puterii și calmul în societate, să facă posibile soluții benefice pentru cetățeni și pentru afaceri, pentru investiții. Dialogul politic și moderația în exercitarea puterii sunt esențiale. La noi, treptat și accelerat în ultimele săptămâni, s-a produs un exces de putere care a condus la dezechilibre și la instalarea unei abordări de tipul „care pe care”, ceea ce tulbură societatea, climatul politic și de afaceri. Răul este deja făcut, mai ales pentru ca această confruntare frontală a fost inițiată prin măsuri care au fost ulterior invalidate constituțional de Curtea Constituțională. De aceea, cred că trebuie să ne gândim la îndreptarea măsurilor declarate neconstituționale și la „the day after”, la ce va fi după această confruntare, indiferent ce rezultat va avea ea. E timpul ca politicienii moderați să acționeze pentru reconstrucția încrederii în noi și în țară și se poate începe acest lucru chiar acum în focul bătăliei. În orice caz, stabilitatea regulii de drept și dialogul politic civilizat trebuie să fie baza oricărei soluții în viitor. În triunghiul justiției, regula de drept (stat de drept), dialogul politic, laturile trebuie să fie egale. Și actorii instituționali trebuie să dezvolte toate cele trei componente. Acum, mai mult ca oricând.
