Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, afirmă că problema imunităților este călcâiul lui Ahile din viitorul raport de țară privind reforma justiției din România, că sesizarea Consiliul Magistraturii de neconstituționalitate a Legii ANI este inoportună, iar argumentele acestuia nu sunt sustenabile. Totodată, ministrul Predoiu subliniază, într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX, că magistrații și Parlamentul țin în mâini soarta viitorului raport de țară, iar oficialii europeni așteaptă de la România să nu regreseze.
Prezentăm integral interviul acordat de către ministrul Justiției:
Reporter: Domnule ministru, ați avut o întâlnire astăzi cu vicepreședintele Bundestagului, Susanne Kastner, care nu are o părere bună despre ce se întâmplă în reforma justiției din România. Cum a decurs această întrevedere?
Cătălin Predoiu: Susanne Kastner a condus o delegație parlamentară a grupului de prietenie româno-germană din Bundestag. Discuțiile s-au axat pe problematica Mecanismului de Cooperare și Verificare în justiție al Comisiei Europene. Practic, am avut o discuție tehnică și am luat rând pe rând toate benchmark-urile, unde i-am explicat ce evoluții avem și ce pasive sunt la această oră, precum și perspectivele – până la alegeri, dar și după alegeri – de progres în toate cele patru direcții.
Am arătat că în ceea ce privește obiectivul numărul 1 din Mecanism (n.r. – referitor la administrarea Justiției și la unificarea jurisprudenței), practic, ministerul este foarte aproape să-și bifeze toate sarcinile concrete, care sunt legate, în primul rând, de o mai bună legislație. Am arătat că săptămâna trecută am finalizat lucrările la Codul civil și că, în următoarele două-trei săptămâni, le finalizăm și la celelalte trei coduri (Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală), astfel încât, până la alegeri, să fim pregătiți să trimitem codurile în Parlament, așa cum ne-am angajat și în primăvară.
De asemenea, am menționat că se află în dezbatere publică o strategie de resurse umane, elaborată de CSM și ne vom aduce contribuția la această strategie, formulând în cadrul termenului de 15 octombrie, fixat de CSM, o serie de propuneri, de amendamente. Suntem foarte preocupați de această chestiune, care este una structurală, aceea a resurselor umane și de problema resurelor umane pe termen lung. Am arătat că s-au făcut evoluții și-n această direcție, de exemplu, finalizarea studiilor privind gradul de complexitate a cauzelor la instanțe și parchete. Pe baza lor, urmează ca CSM să stabiliească volumul optim de activitate și aceasta, în legătură cu competențele date de noile coduri, vor da o imagine mai clară de ceea ce avem nevoie în sistem.
Am subliniat faptul că, în luna septembrie, la rectificarea bugetară, Guvernul a injectat practic în sistem nu mai puțin de 241 de milioane de euro, care, fără îndoială, își vor aduce un efect de stabilizare a sistemelor și a nevoilor pe care sistemul le are.
În fine, am arătat că avem în continuare o foarte bună colaborare și o foarte bună comunicare cu CSM, chiar și acolo unde, poate, părerile noastre nu sunt aceleași.
În ce privește obiectivul numărul 2, legat de ANI, de asemenea, Ministerul Justiției a finalizat toate ațiunile concrete pe care le-a inițiat din privăvară: finalizarea cadrului normativ; suplimentarea finanțării; susținerea – din punct de vedere instituțional al Agenției – și-n continuare ne pronunțăm pentru eficientizarea acestei Agenții și păstrarea ei într-o zonă de totală neutralitate, care să-i construiască credibilitatea pe termen lung
Rep.: Cum comentați decizia CSM privind această sesizare de neconstituționalitate a Legii ANI ? Este oportună?
C.P.: Noi am transmis o scrisoare vineri dimineață, Consiliul Superior al Magistraturii, în care ne-am exprimat punctul de vedere și am arătat nu numai că nu era oportun, dar, după părerea noastră, argumentele invocate nu sunt sustenabile și – poate și ca un efect al acestei poziției adoptate de minister, fără prea mare publicitate, dar cât se poate de rapid – CSM a revenit cu o precizare la acțiunea respectivă, în care a arătat că e vorba doar de caracterul public al declarațiilor de avere. Chiar dacă e puțin tardiv și nu rezolvă problema de esență, în ceea ce ne privește noi am luat o poziție cât se poate de clară prin scrisoarea trimisă CSM.
Revenind la discuția cu Susanne Kastner, nu vă ascund că oaspeții au notat toate aceste lucruri și au acceptat că sunt evoluții îmbucurătoare, nu mai puțin au ridicat problema problema obiectivului numărul 3 și anume rezultate concrete în acțiunea de combatere a corupției la nivel înalt. A trebuit să discutăm caz cu caz și am arătat că și aici avem totuși evoluții în ultima perioadă. Avem un fost ministru în Parlament care s-a pus la dispoziția organelor de anchetă, avem demisia unui fost ministru, în urmă cu două săptămâni, în același scop. Deci, sunt semne și pe această zonă. E foarte adevărat, așa cum ni s-a explicat, în străinătate, în Europa, în statele membre, la nivelul Parlamentului statelor membre și la nivelul Comisiei de la Bruxelles sunt extrem de importante cazurile încărcate cu un oarecare simbolism pentru ceea ce însemnă determinarea României de a continua această luptă împotriva corupției la nivel înalt.
După cum am spus și săptămâna trecută, când m-am întors de la Bruxelles, practic acest obiectiv se află în primul rând în mâna magistraților și a Parlamentului. Trebuie să constatăm că Mecanismul de Cooperare și Verificare în justiție nu incumbă numai Ministerul Justiției. Sunt mai multe instituții care au obligații directe decurgând din ceea ce ne-am asumat și e important ca aceste instituții să-și asume resposabilitățile și să ducă la capăt ce au de făcut, potrivit competențelor.
Rep.: Aveți feedbackuri, că există dorință și din partea cealaltă a baricadei, de implicare pentru îndeplinirea acestor benchmark-uri?
C.P.: Evoluțiile recente au arătat acest lucru. Și cred că merită să repet: practic, soarta viitorului raport este în mâna magistraților și a Parlamentului și e bine să conștientizăm acest lucru, pentru că există un reflex mental de a pune în legătură toate evoluții sau involuțiile din justiție cu Ministerul Justiției,. Trebuie văzut exact fiecare ce competențe are și până unde se întind aceste competențe.
În ceea ce ne privește, nu numai că am încurajat întotdeauna magistrații să-și continue munca indiferent de presiuni, dar derulăm acțiuni concrete în a-i sprijini. Pe lângă eforturile făcute pentru finanțarea sistemului, suntem într-un dialog cu Ministerul Public, la cel mai înalt nivel, dar și la nivelul unităților specializate în lupta contra corupției, pentru a identifica și întocmi o listă de prioprități pentru eficientizarea Ministerului Public. Sper ca până la finalizarea mandatului să definitivăm această listă, dar și să reușim să lansăm acțiuni concrete, pentru rezolvarea unora dintre problemele pe care dânșii le vor semnala și le-au semnalat într-o bună măsură.
Per ansamblu, aș vrea să adaug că dialogul a fost exterem de constructiv, agreabil și a fost un schimb util de vederi. Este foarte important să observăm că România evoluează și că România nu mai e cea din 2004 sau din 2000. Există, evident, pasive pe anumite zone, dar noi nu trebuie să confundăm combaterea efectelor unor realități trecute cu starea de lucru din societatea prezentă. Nu putem să nu recunoaștem că toate aceste acțiuni de reformă a justiției și de combatere a corupției au avut și un efect disuasiv și că societatea în care trăim astăzi este departe de a fi perfectă, dar în orice caz se află într-un progres față de momentul la care au început reformele în justiție. Și cred că ceea ce este important este ca acest lucru să continue, mai ales după alegeri, în noua legislatură, indiferent de rezultatul alegerilor, forțele politice care vor forma Guvernul să continue efortul în direcția reformelor și a combaterii corupției.
Rep.: Înțeleg că singurul reproș al Susannei Kastner se referă la imunitatea miniștrilor-parlamentari?
C.P.: Este pe benchmark 3 și recunosc că nu a fost o surpriză. Am constatat și la Bruxelles. Aici este punctul slab, călcâiul lui Ahile, dacă vreți, al raportului, al Mecanismului și al poziției noastre în mecanism.
Rep.: Care este totuși explicația, de ce se așteaptă atât de mult aceste ridicări de imunități ?
C.P.: Cred că interpretează aceasta ca un semnal politic clar, dacă România degajă voința politică, indiferent de culoarea politică, de a continua această luptă împotriva corupției și de a spune: „Stop, în viitor nu se va mai întâmpla nimic din ce s-a întâmplat în trecut! Stop, nu vrem să cădem sub standardele pe care Uniunea Europeană le impune!”. Asta este important pentru partenerii din Europa, pentru Comisie, dar și pentru statele membre, să vadă că există voința de a merge într-o oarecare direcție. Rezultatele sunt întotdeauna pe etape și nimeni nu așteaptă minuni peste noapte, dar se așteaptă să mergem continuu – mai încet, mai repede – dar să mergem în această direcție și să nu regresăm. Și, din această perspectivă, votul din vară a reprezentat un semnal care trebuie poate schimbat în viitoarea legislatură.
Rep.: Spuneați că tot ce se va întâmpla cu viitorul raport ține strict de Parlament și de magistrați…
C.P.: În primul rând, am spus. Sigur că ministerul rămâne în această acțiune, nu trebuie să ne derobăm – nici la nivel de minister, nici la nivel de ministru al Justiției – dar am vrut să arăt că sunt anumite lucruri care nu mai sunt în puterea Ministerului Justiției.
Rep.: Poate că ar tebui un dialog mai intensiv cu Parlamentul?
C.P.: Da, poate, într-adevăr, acest lucru ar trebuie făcut mai insistent, poate ca ar trebui la nivel de minister, de ministru de Justiție, să avem un dialog mai strâns cu liderii din Parlament, să explicăm mai bine ce înseamnă mecanismul, care e miza lui și ne-am fixat și acest lucru ca prioritate în următoarele două luni.
