Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că prima generație de magnați „100% made in România” s-a dovedit pe cât de iscusită în acapararea de active prin mijloace politice, pe atât de insuficient pregătită pentru administrarea lor în condiții de concurență și responsabilitate socială.
Ministrul a afirmat că multe din marile patrimonii individuale s-au format prin mijloace ilicite penale, se mențin prin mijloace ilicite penale și perpetuează ilicitul penal.
Predoiu a pledează pentru ca proprietatea dobândită licit trebuie să se bucure de garanții, însă cea obținută ilegal trebuie recuperată de Guvern.
În cadrul forumului în cadrul formului „Revizuirea Constituției României”, organizat miercuri, de vicepreședintele Senatului și fost ministru al Justiției, Cristian Diaconescu, și Asociația „Progresăm Împreună”, la Cercul Miltar Național, ministrul Justiției a afirmat că dezbaterea proiectului de revizuire a Constituției reclamă un plus de abordare tehnică, pe lângă exprimările politice.
„Față de multitudinea opiniilor tehnice exprimate în ultima perioadă, nu întotdeauna riguroase, este de datoria noastră să facem cuvenitele precizări, de asemenea tehnice, în legătură cu unele aspecte ale proiectului de revizuire. Unul dintre acestea, foarte important, îl constituie eliminarea prezumției de liceitate a dobândirii averilor. Plecând de la această propunere, s-a discutat destul de mult, în ultima perioadă, despre confiscarea extinsă”, a susținut Predoiu.
Potrivit demnitarului, legile trebuie să plece de la realități și să se adreseze acestora.
„Legile trebuie să aibă un fundament moral, fără de care sunt doar simple texte, construcții mai mult sau mai puțin raționale, dar în niciun caz legi. Iată de ce discuția despre prezumția de liceitate a dobândirii averilor și confiscarea extinsă trebuie făcută plecând de la realități, fixând scopuri morale și asigurând standarde de tehnică juridică”, a spus Predoiu.
Cătălin Predoiu – avocat de profesie – a afirmat că „fosta mare proprietate economică a statului socialist, practic cvasitotalitatea activelor și patrimoniilor economice, a trecut în mâini private în ultimii 21 de ani”.
„Acest proces, mijlocit prin lege de agenții de stat, precum Fondul Proprietății de Stat, Fondurile Proprietății Private, AVAS sau altele asemenea, a născut multiple controverse și a generat uneori corupție”, a declarat Predoiu.
În opinia ministrului Justiției, o legislație fluctuantă și plină de imperfecțiuni a însoțit privatizarea.
„De multe ori, aceste lacune au pus antreprenorii în situația de a-și asuma riscuri. Unii au făcut-o cu bună credință, prinși între dorința de «a întreprinde» și imperfecțiunile legislative sau practicile birocratice agresive, alții au făcut-o cu rea-credință, profitând de haosul legislativ sau corupția administrativă. ezultatul a fost de multe ori același: privatizări controversate, averi acumulate discutabil”, a precizat demnitarul.
În opinia sa, rădăcinile corupției „pe care România o combate prin politici ferme de câțiva ani”, se află în acest vast proces al privatizării desfășurat în anii 1990.
„Problema a fost acutizată de faptul că privatizarea economică s-a extins necontrolat într-un fel de privatizare a fenomenului politic, ceea ce explică într-o măsură lipsa de vigoare și de inovație a suprastructurii politice prezente, indiferent de culoare politică”, a arătat ministrul.
Din păcate, a arătat demnitarul, prima generație de capitaliști și magnați „100% made in România” s-a dovedit pe cât de iscusită în acapararea de active prin mijloace politice, pe atât de insuficient pregătită pentru administrarea lor în condiții de concurență și responsabilitate socială corporatistă.
„Problema pe care o avem din punct de vedere moral este că multe din marile patrimonii individuale s-au format prin mijloace ilicite penale, se mențin prin mijloace ilicite penale și perpetuează ilicitul penal. Putem să acceptăm riscul ca România de mâine să fie construită și influențată într-o măsură și de către cei care dețin astfel de patrimonii construite ilegal ?”, a spus Cătălin Predoiu.
Totodată, ministrul a arătat că, dintr-o altă perspectivă, în plan european, s-au structurat programe și norme juridice pentru consolidarea unui spațiu de Justiție, Securitate și Libertate, eliberat pe cât posibil de corupție și crimă organizată. Programul Stockholm și Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea.
„Iată deci, în sinteză, problema: o realitate patrimonială individuală adesea în contradicție cu fundamentele și scopurile morale și instituționale ale unei societăți europene moderne. Trecând succint la problema de tehnică legislativă, trebuie în primul rând spus că proprietatea dobândită licit trebuie să se bucure de garanții, dar cea dobândită illicit trebuie recuperată de Guvern”, a conchis ministrul.
