Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, vineri, că aderarea României la Spațiul Schengen depinde crucial de convingerea partenerilor europeni, precizând, totodată, că, în ultima perioadă, statele care și-au manifestat cel mai pregnant rezervele sunt Olanda și Finlanda.
Predoiu a subliniat faptul că România trebuie să-și promoveze ferm argumentele pentru păstrarea calendarului de aderare la Schengen, iar aderarea depinde crucial de convingerea partenerilor europeni că statul român are capacitatea de a gestiona fără distorsionări aceste proceduri.
Cătălin Predoiu a subliniat faptul că autoritățile române continuă eforturile proactive pentru securizarea aderării României la spațiul Schengen în graficul fixat.
„Considerăm că România trebuie să-și promoveze proactiv, ferm și persuasiv argumentele pentru păstrarea calendarului de aderare la Schengen. Ministerul Justiției își va continua eforturile de sprijin al Ministerului Administrației și Internelor pentru realizarea acestui obiectiv. Aderarea depinde crucial de convingerea partenerilor europeni că avem capacitatea de a gestiona procedurile Schengen fără distorsionări la nivelul controlului frontierelor datorate unor fenomene de corupție „, a afirmat Predoiu.
Ministrul Justiției a subliniat faptul că, în ultima perioadă, statele care și-au manifestat cel mai pregnant rezervele sunt Olanda și Finlanda.
Demnitarul a asigurat, însă, că eforturile Ministerului Justiției se vor concentra în această direcție, cu sprijinul diplomației române.
„În concluzie, vom pleda și acționa pentru o abordare continuă proactivă și intensă a etalării argumentelor României pentru manifestarea noastră ca stat membru al UE”, a subliniat minsitrul.
Întrebat care sunt obiecțiunile pe care le au Olanda și Finlanda față de aderarea României la Schengen, ministrul Justiției a refuzat să intre în detalii.
„Dat fiind că preconizăm o întâlnire la nivel de miniștri de Justiție în Olanda sau la București, cu omologul nostru, nu aș vrea să intru foarte mult în detalii, dar poziția pe care am exprimat-o recent în cadrul întâlnirii cu vicepreședintele Comisiei Europene, Viviane Reding, comisar pentru Justiție, Drepturi Fundamentale și Cetățenie, și Cecilia Malmström, comisar pentru Afaceri Interne, dar și cu secretarul general al CE, am reiterat destul de ferm ideea că nu ar fi corect ca România să deconteze o serie de exigențe motivate de agende politice interne”, a explicat oficialul.
Predoiu a adăugat că, în ceea ce privește Finlanda, a avut o întâlnire bilaterală recentă, în marja Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne), cu ministrul finlandez al Justiției, care apreciat „foarte mult eforturile pe care le face România”, nu neapărat la minister, ci, în general, în reformarea justiției.
„Mi-a împărtățit, de asemenea, îngrijorări la nivel politic legate tot de eficiența în combaterea corupției. Revin și reiau cele trei idei noi pe care dorim să le introducem în această dezbatere, anume că dăm un răspuns fenomenului de corupție, trebuie să fim proactivi și ofensivi și să arătăm că nu stăm cu mâinile încrucișate, există rezultate și că nu putem epuiza arsenalul mijloacelor de combatere a corupției la cel judiciar”, a susținut ministrul Predoiu.
În legătură cu agenda europeană, demnitarul a afirmat că Ministerul Justiției a acordat prioritate acestei agende în ultimii doi ani, România fiind co-inițiatoare a unui număr de instrumente comunitare.
El a spus că intervine activ în ședințele Consiliului JAI și menține un intens dialog pe plan bilateral cu statele membre.
Ministrul a adăugat că săptămâna viitoare va avea a întâlniri bilaterale la Berlin și că va participa la reuniunea miniștrilor de Justiție organizată la Istambul.
