Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, afirmă că MJ nu respinge ideea unui Program de Volum Optim de Activitate, dar programul în curs de aplicare, adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în 2009 este conceput greșit, utilizând criterii și algoritmi tehnici care trebuie revizuiți urgent.
„Ministerul Justiției (MJ) nu respinge ideea unui Program de Volum Optim de Activitate, dar programul în curs de aplicare, adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii în 2009 este conceput greșit, utilizând criterii, formule și algoritmi tehnici care trebuie revizuiți urgent. Instanțele mari și aglomerate, precum Tribunalul București, trebuie sprijinite prin redirecționarea de resurse umane spre acesta și suplimentarea schemei de personal”, a declarat, marți, Cătălin Predoiu, în cadrul primului eveniment organizat de Camera de Comerț Britanico-Română în acest an, cu tema „How to Create a Good Business Environment. The implications of the new Code of Civil Procedure for the business environment”.
În partea dedicată întrebărilor și răspunsurilor, accentul a căzut pe capacitatea sistemului judiciar de a implementa noile Coduri.
„Noul Cod de procedură civilă reprezintă o oportunitate pentru accelerarea judecăților, simplificarea procedurilor, unificarea jurisprudenței și reducerea costurilor proceselor, pentru justițiabili și pentru stat. Noul Cod de procedură civilă trebuie însă acompaniat de către Consiliul Superior al Magistraturii prin măsuri de alocare rațională a resurselor umane în sistem și de către președinții de curți prin intensificarea pregătirii profesionale”, a spus ministrul Predoiu.
În opinia lui Predoiu, este o greșeală să protejezi, prin Programul Volumului Optim de Activitate, câteva instanțe aglomerate, cu prețul acordării unor termene complet nerezonabile în toate instanțele din țară, chiar și acolo unde există resurse suficiente.
„De altfel, pentru că Programul este conceput greșit, în multe instanțe din țară, el este ignorat complet de judecători, care acordă termenele aplicând prevederile Legii Micii Reforme. În privința calendarului Codurilor, am acceptat propunerile și sugestiile Consiliului Superior al Magistraturii și ale sistemului judiciar, care țin cont de capacitatea de absorbție de noi magistrați și grefieri în sistem”, susține ministrul.
Planul Consiliului Superior al Magistraturii este acela de a acoperi, în 2012, aproximativ 300 de poziții vacante și aproximativ 400 de noi poziții în 2013.
De aceea, spune Predoiu, codurile penale trebuie să fie puse în aplicare după ce se atinge acest obiectiv, el adăugând că Ministerul Justiției a inițiat toate procedurile la nivelul Ministerului Finanțelor Publice și ale Guvernului pentru a pregăti aceste măsuri, care fac parte din programul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
„În concluzie, reformele legislative își vor atinge complet scopul în măsura în care vor fi acompaniate de măsurile de politică de resurse umane inițiate de Consiliul Superior al Magistraturii și de ajustarea managementului instanțelor în mod corespunzător. De asemenea, ambiția și angajamentul magistraților și grefierilor de a asimila conținutul normativ, de a-l înțelege și aplica în spiritul său, vor fi importante, dacă nu determinante, pentru creșterea calității actului de Justiție în urma implementării Codurilor, a declarat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Într-un interviu, pentru MEDIAFAX, vicepreședinta Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, susținea că o chestiune de importanță deosebită pentru România și pentru sistemul judiciar, nu doar din perspectiva Mecanismului de Cooperare și Verificare, este adoptarea unei noi strategii de resurse umane.
„Concluziile demonstrează faptul că avem un necesar în sistem, pentru corecta implementare a codurilor, de 700 de judecători și procurori. Consiliul va trebui să trateze cu maximă responsabiltate această chestiune, pentru că este extrem de dificil spre imposibil să recrutezi într-un singur an 700 de magistrați, menținând în același timp standardul de calitate. Este necesar nu doar pentru partenerii europeni, ci în primul rând pentru calitatea actului de justiție în România și atunci va trebui să gradualizăm recrutarea acestor magistrați, să elaborăm o strategie de resurse umane cu consultarea celorlalți actori – Ministerul Justiției, Înalta Curte, Ministerul Public – și să găsim soluția optimă, astfel încât să conciliem nevoia de a completa resursele umane cu nevoia, imperativul de a menține standardul de calitate”, afirma Oana Schmidt Hăineală.
La rândul său, președinta CSM, Alina Ghica, spunea că trebuie înțeles faptul că responsabilizarea justiției trebuie dublată de o responsabilizare a tuturor factorilor implicați în acest mecanism important pentru România.
„Este nevoie, de asemenea, de responsabilizarea celorlalte personaje implicate în procesul judiciar în ansamblu, vorbesc de celelalte categorii profesionale cu care noi interacționăm în sistemul judiciar, vorbesc de asemenea de necesitatea unei coerențe legislative pentru a putea asigura o corectă aplicare a legii, nefragmentată. Este de asemenea nevoie, în primul rând, de o conclucrare în ceea ce privește acești factori implicați în sistemul judiciar, o colaborare și o comunicare între acești factori. Nu putem vorbi de o justiție independentă, imparțială, în lipsa sprijinului pe care trebuie să ni-l acorde toți ceilalți factori implicați în procesul judiciar în ansamblu”, susținea, în interviul pentru MEDIAFAX, președinta CSM, Alina Ghica.
