Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a afirmat că în România profesia de magistrat este printre puținele care nu răspunde pentru ce face, iar Inspecția Judiciară a CSM este recitientă în a examina sesizările din perspectiva exercitării funcției judiciare cu rea-credință sau gravă neglijență.
„Când am evaluat activitatea Inspecției Judiciare, cu ocazia Bilanțului pe anul 2010, am observat reticența acesteia de a examina sesizările din perspectiva exercitării funcției judiciare cu rea-credință sau gravă neglijență, pentru a constata existența sau inexistența erorii judiciare reclamate. Pronunțarea hotărârilor judecătorești exprimă și împlinește «exercițiul funcției judiciare» și aceasta este premisa de la care trebuie plecat”, a declarat, luni, ministrul Predoiu, la conferința româno-franceză privind răspunderea magistraților, desfășurată la Biblioteca Centrală Universitară din Capitală.
Demnitarul a subliniat faptul că lucrările Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii (cea care se pronunță în cazurile de disciplină în care sunt vizați judecători și procurori-n.r.) seamănă prea mult între ele în privința concluziilor.
„Invariabil s-a spus «hotărârea judecătorească nu poate fi evaluată administrativ, ci doar pe cale judecătorească», ca și când nu am cunoaște cu toții că sensul acestei teze, întemeiată legal pe Legea 303/2004, este acela de a nu lipsi o hotărâre judecătorească definitivă/irevocabilă de efectele ei juridice, independent de calitatea sa, prin hotărâri de tip administrativ”, a spus Predoiu, adăugând: „Sublim exemplu de deturnare a normelor de la spiritul care a stat la baza elaborării lor! E ca și când chirurgul ar spune, nu pot sa operez și să extirp tumoarea, pentru că nu am voie să vatăm corporal organismul pacientului! E firesc să avem, în acest caz, spitalul plin de bolnavi nevindecați”.
O altă replică standard „care face carieră în lucrările Inspecției Judiciare”, a indicat ministrul, este aceea că „termenele nerezonabile sunt exclusiv cauzate de stat, care este responsabil cu condițiile materiale și pe care nu le asigură”.
„Niciun cuvânt despre analiza comparativă a performanțelor individuale în cadrul aceleiași instanțe presupus nedotate material, nicio analiză exhaustivă a performanței în timp a magistratului în cauză. Ca să nu mai vorbim de generalizarea inacceptabilă a concluziei. Există fără îndoială instanțe nedotate corespunzător sau necuprinzătoare pentru aglomerația dosarelor, dar cauzele deficitelor pot fi multiple, de la insuficiența fondurilor, la nechibzuință sau întârziere în cheltuirea lor, și până la managementul defectuos al spațiului”, a susținut Predoiu.