Cătălin Predoiu a susținut, joi, că este nevoie de cenzură în privința derapajelor justiției și de extinderea titularilor dreptului de acțiune în ceea ce privește inițierea cercetării disciplinare a magistraților prin includerea ministrului Justiției, a procurorului general și a președintelui ICCJ.
El a făcut aceste afirmații la dezbaterea în Senat a proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Predoiu a arătat că extinderea sferei titularilor de acțiune disciplinară și la ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și la procurorul general al României este cel mai controversat punct din acestă lege, contestatarii susținând că acesta ar încălca independența magistraților și ar fi un amestec al politicului în justiție.
El a spus că într-un stat nordic orice cetățean poate declanșa procedura cercetării disciplinară. „Este aceasta o încălcare a independenței magistratului? Nicidecum”, a precizat Cătălin Predoiu.
Acesta a subliniat că ceea ce poate iniția ministrul Justiției în privința cercetării disciplinare se desavârșește în secțiile CSM, „de către sistemul judiciar însuși”.
„Nu există nici un fel de amestec în ceea ce privește modul în care se rezolvă aceste sesizări”, a spus el.
„În acest moment nu există o răspundere eficientă și aceasta produce derapaje și trebuie să puneți capăt acestui lucru. O puteți face prin acest proiect într-un mod care prezervă separația puterilor, care asigură în continuare ultimul cuvânt justiției asupra oricărei cercetări disciplinare”, le-a spus Cătălin Predoiu senatorilor.
Ministrul Justiției a făcut apel la senatori ca atunci când votează să uite pentru o clipă de culoare politică pe care o poartă. „Statul nu funcționează dacă nu există o răspundere reală pentru fiecare dintre puteri. Guvernul este cenzurat de către Parlament. Actele Guvernului sunt cenzurate de către justiție. Actele parlamentului sunt cenzurate de către justiție. Cine cenzurează derapajele justiției”, a întrebat acesta.
Pe de altă parte, Predoiu a menționat că este falsă afirmația că magistrații nu își doresc legea. „Fals. Unii dintre liderii lor nu doresc legea”, a punctat demnitarul.
Menționând că a reflectat îndelung asupra modului în care trebuie să se prezinte în fața senatorilor și a modului în care să susțină adoptarea acestui proiect, Predoiu a declarat că acesta este de o „capitală importanță”, nu numai pentru buna funcționare a justiției ci și pentru buna funcționare a statului român.
„Această lege este la fel de importantă precum a fost Codul Civil”, a opinat el.
În argumentația sa, Cătălin Predoiu a dat, printre altele, exemplul bătrânului Octavian Dumitrescu, care a fost trimis să doarmă în pădure săptămâni pentru că în mod abuziv a fost deposedat de casa în care locuia și asupra căreia avea drepturi, „dovedindu-se ulterior că este o eroare judiciară”.
„Nimeni nu a răspuns”, a precizat ministrul Justiției.
De asemenea, Cătălin Predoiu a menționat „Cazul Tyssen” – „un dosar care stă în instanțe de 30 de ani și pune probleme inclusiv sub aspectul credibilității României ca stat în raport cu partenerii externi, publici și privați” (în acest caz CSM a constatat durata excesivă a cauzei, prin gestionarea defectuoasă a acesteia pe parcursul a 27 de ani și a dispus sesizarea Serviciului de inspecție judiciară pentru judecători pentru a analiza săvârșirea unor posibile abateri disciplinare în instrumentarea cauzei referitoare la dispozițiile care reglementează repartizarea aleatorie a cauzelor, soluționarea cu celeritate a cauzelor și nerespectarea normelor de procedură-n.r.).
Predoiu a invocat, pe de altă parte, sutele de memorii pe care ministerul le primește anual și care primesc ca răspuns faptul că ministrul Justiției nu poate declanșa nici un mecanism care să verifice dacă în aceste cazuri există sau nu o eroare judiciară.
Pe de altă parte, el a subliniat că ministrul Justiției va putea declanșa o cercetare disciplinară, dar că acesta va fi judecată mai departe de secțiile CSM.
Cătălin Predoiu a menționat, de asemenea, o scrisoare primită în urmă cu câteva zile de la Comisia Europeană, de la secretarul general al Comisiei care coordonează Mecanismul de Cooperare și Verificare și în care se arată că „un sistem efectiv și robust al Inspecției Judiciare și al disciplinei în sistemul judiciar va fi cheia care arată că se abordează cu adevărat problema integrității în sistemul judiciar”.
Senatul a adoptat, joi, cu 75 voturi „pentru”, 30 de voturi „împotrivă” și șase abțineri, proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul judecătorilor și procurorilor și înființează Inspecția Judiciară ca personalitate juridică.
Proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul magistraților, inclusiv prin introducerea sancțiunii disciplinare a suspendării din funcție pe o perioadă de până la șase luni.
Proiectul înființează Inspecția Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM.
PSD a anunțat, prin senatorul Dan Șova, că va contesta legea la Curtea Constituțională.
Senatul este Cameră decizională. Proiectul fusese respins de Camera Deputaților.
Prin proiectul de lege, promovat de Guvern, se înființează Inspecția Judiciară, ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM. Inspecția Judiciară ar urma să acționeze independent și se va ocupa cu analiza, verificarea și controlul magistraților.
Inspecția Judiciară urmează să fie condusă de un inspector șef, ordonator principal de credite, numit de plenul CSM pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure înnoiri, în urma unui concurs organizat de CSM.
Abaterile disciplinare definite de lege sunt: manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale, încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii, atitudinile ireverențioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, personalul instanței, inspectori judiciari, avocați, experți sau martori.
De asemenea, constituie abateri disciplinare desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu, refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile sau actele depuse de părți, nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privind soluționarea cu celeritate a cauzelor, nerespectarea secretului deliberării și a altor informații de aceeași natură.
Absențele nemotivate de la serviciu, imixtiunea în activitatea unui alt judecător sau procuror, folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, nerespectarea în mod grav sau repetat a dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiții pentru care nu este asigurată transparența fondurilor sunt și ele considerate abateri disciplinare.
De asemenea, nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor ICCJ, precum și exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență constituie abateri disciplinare.
Reaua credință există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
Grava neglijență există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material și procesual.
Sancțiuniile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, proporțional cu gravitatea abaterilor, sunt: avertismentul, diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la șase luni, mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an, suspendarea din funcție pentru o perioadă de până la șase luni și excluderea din magistratură.
Acțiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârșite de un judecător se exercită de Inspecția Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul Justiției sau de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Acțiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârșite de procurori se exercită de Inspecția Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul Justiției sau procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ.
Sunt introduse, de asemenea, noțiunile de exercitare a funcției cu gravă neglijență ori rea credință, precum și existența condiției „bunei reputații” ca o cerință de acces și menținere în funcție.
Grupurile parlamentare ale UNPR și UDMR și-au anunțat susținerea pentru acest proiect de lege, în timp ce senatorii PSD și PNL au formulat obiecții.
Senatorul PSD Dan Șova a afirmat că proiectul are „aspecte inadmisibile” pentru că acordă ministrului Justiției puteri sporite în ceea ce privește inițierea procedurilor de sancționare a magistraților.
Șova a acuzat faptul că proiectul nu ține cont de observațiile CSM.
„Principalul efect al acestei noi reglementări este că vor fi mai multe sancțiuni îndreptate împotriva unui judecător sau procuror decât procesele avute pe rol. (…) Fiecare procuror care va îndrăzni să se ducă peste cei care fac crimă organizată sau se ocupă cu spălare de bani, pentru fiecare citație, pentru fiecare acțiune, se va face câte o plângere, iar impresia oamenilor va fi mai rea, pentru că aceste plângeri nejustificate vor fi respinse, iar oamenii vor spune «uite cum se apără între ei»”, a spus el.
Șova a anunțat că PSD va ataca la Curtea Constituțională acest proiect, bazându-se pe aspectele de neconstituționalitate invocate în avizul CSM.
