Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să rămână în afara dezbaterilor și confruntării politice, a afirmat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, apreciind că „așa-zisa comunicare a CSM către Curtea Constituțională a echivalat cu un pas al conducerii Consiliului în direcția arenei politice”.
Cătălin Predoiu a declarat, miercuri, că, având în vedere încărcătura politică inerentă a dezbaterilor legate de revizuirea Constituției, ulterior aprobării proiectului în Guvern, Ministerul Justiției a optat pentru o atitudine rezervată, plecând de la statutul neutralității sale politice în actuala conjunctură.
„Am adoptat însă, recent, o poziție publică față de așa-zisa comunicare a CSM către Curtea Constituțională, pentru că a echivalat, în opinia mea, cu un pas al conducerii CSM în direcția arenei politice. Intenția noastră a fost să oferim conducerii CSM ocazia să facă acest pas înapoi, pentru a reintra într-o exprimare instituțională în limita scopului și atribuțiilor CSM”, a susținut Predoiu, în cadrul formului „Revizuirea Constituției României”, organizat de vicepreședintele Senatului și fost ministru al Justiției, Cristian Diaconescu, și Asociația „Progresăm Împreună”.
Ministrul Predoiu a subliniat faptul că CSM trebuie să rămână în afara dezbaterilor și confruntării politice.
În 27 iunie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, cerea Consiliului Superior al Magistraturii să ia măsuri prin care să prevină asumarea nereală de către CSM a unor poziții care exprimă doar părerile personale ale unor membri, așa cum s-ar fi întâmplat cu opinia remisă presei privind revizuirea Constituției.
În 21 iunie, Consiliul Superior al Magistraturii preciza, într-un comunicat de presă, că eliminarea prezumției de liceitate a dobândirii averilor ar reprezenta un regres în materia drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, iar confiscarea bunurilor obținute ilegal ar trebuie prevăzută constituțional.
„Eliminarea prezumției de liceitate a dobândirii averilor ar reprezenta un regres în materia drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Confiscarea averilor dobândite ilicit poate și trebuie să fie prevăzută constituțional pentru a garanta interesul general al societății românești, dar și interesul individual al persoanelor care și-au dobândit în mod licit averea”, spunea CSM, în comunicatul remis agenției MEDIAFAX.
Ulterior, în 27 iunie, ministrul Predoiu, a transmis o scrisoare membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la dezbaterile desfășurate în ședința Plenului CSM din data de 23 iunie 2011, în legătură cu poziția Consiliului față de proiectul de revizuire a Constituției.
Dezbaterile din cadrul menționatei ședințe a Plenului au revelat faptul că, în pofida unor aparențe, documentul transmis Curții Constituționale în data de 15 iunie 2011, privind proiectul de revizuire a Constituției, și comunicatul de presă care a urmat, nu reflectă voința membrilor CSM și nu pot fi considerate documente aparținând acestei instituții.
Ministrul Justitiei, ca membru de drept în Consiliu, a cerut forului suprem al magistraturii să ia măsuri prin care să prevină asumarea nereală de către CSM a unor poziții care exprimă doar părerile personale ale unor membri.
„Dezbaterile din ședința Plenului CSM din data de 23.06.2011 au relevat faptul că numai câțiva dintre membrii CSM au fost informați, în prealabil, în legătură cu intența de a emite Documentul (trimis Curții Constituționale) și Comunicatul de presă, precum și faptul că nu există o majoritate care să susțină emiterea acestora. În pofida acestor realități, Documentul și Comunicatul au fost transmise ca și când au fost însușite de Plenul CSM, ceea ce a indus în opinia publică concluzia falsă că CSM, ca organ reprezentativ al justiției, s-ar opune proiectului de revizuire a Constitutției. Stau mărturie numeroasele articole de presă care au marcat această concluzie”, afirma ministrul Predoiu în scrisoarea adresată Consiliului.
Astfel, spunea Predoiu, Documentul și Comunicatul nu reprezenta voința CSM și nu pot angaja CSM.
„Pur și simplu, ele nu pot intra în memoria instituțională ca documente emise de CSM. În consecință, atât Documentul, cât și Comunicatul, ambele redactate pe marginea revizuirii Constituției, sunt lipsite de legitimitate și posibil viciate sub aspect juridic, pentru că nu au reprezentat la data emiterii lor voința membrilor CSM”, afirma Predoiu.
Pe de altă parte, arăta ministrul, Documentul și Comunicatul au depășit sfera competențelor CSM și au antrenat percepția imixtiunii acestuia în jocurile politice.
„În general, pozițiile de fond exprimate în Document șI Comunicat față de proiectul de revizuire a Constituției dovedesc nu numai o limită în gândirea de perspectivă a redactorilor față de nevoia de reformă a cadrului constituțional și față de tendințele în plan european, dar vin și în contradicție cu toate susținerile publice și orientarea formal «reformistă» promovată de majoritatea membrilor aleși ai CSM în campania electorală din 2010 pentru alegerea noilor membri CSM”, arăta Predoiu.
Demnitarul sublinia că din punct de vedere al managementului instituției, transmiterea către Curtea Constituțională și în opinia publică a unor documente de asemenea importanță fără consultarea membrilor CSM, este nu numai o lipsă de curtoazie față de membrii CSM, printre care se numără președintele ICCJ, ministrul Justiției, procurorul general, dar reprezintă și o încălcare gravă a principiului colegialității care stă la baza funcționării CSM.
CSM lucrează în Plenul său, iar în cazuri excepționale, care reclamă formularea unei poziții publice a CSM, se poate convoca o ședință extraordinară a Plenului CSM, mai spunea Predoiu.
„Am decis să iau atitudine, în calitate de ministru al Justiției și membru al CSM față de această împrejurare, numai după și datorită pozițiilor exprimate în cadrul ședinței Plenului CSM din data de 23.06.2011, care a dovedit că nu există o voință a Plenului CSM în sensul exprimat în Document și Comunicat. Faptul că Președintele CSM, în mod onorabil, și-a asumat principial întreaga eroare de management instituțional privind modalitatea promovării lor, nu exclude responsabilitatea implicită și gravă a celorlalți câțiva membri ai CSM care, în minoritate și liniște, au orechestrat și instrumentat această sincopă instituțională a CSM”, declara Predoiu.
În opinia demnitarului, credibilitatea CSM a fost afectată de această „bâlbâială” instituțională, iar legitimitatea actelor sale pusă la îndoială.
„Astfel de împrejurări subminează autoritatea CSM și îi pun la îndoială viabilitatea instituțională, precum și neutralitatea politică. CSM este imun față de orice posibile contestări externe, pentru că este și va rămâne sub pavăza Constituției, dar, ca orice instituție, nu poate fi însă imun față de viciile de funcționare și lipsa de integritate instituțională internă. Acestea, alături de demagogia institușională, sunt pericole reale la adresa bunei funcționări a CSM și a legitimității sale în sistemul judiciar și societate. Emiterea Documentului și a Comunicatului au fost urmate de apariții media ale unor membri ai CSM care au consolidat percepția că vorim de documente instituționale, și nu de document eși opinii personale ale unor membri ai CSM, așa cum este de fapt în realitate și cum s-a dovedit la ultima ședință a Plenului CSM din data de 23.06.2011”, explica ministrul.
Demnitarul adauga faptul că se pune astfel problema limitelor angajării poziției instituționale a CSM prin luări de poziție și opinii personale aparținând unor membri, problema politicilor de comunicare publică a CSM, problema conduitei unor membri ai CSM care se predind în mod fals purtătorii de cuvânt ai întregului CSM. Aceste probleme trebuie rezolvate principial printr-o hotărâre de Plen.
„Ele se înscriu în pleiada de probleme aflate pe ordinea de zi a CSM a căror rezolvare trenează, în timp ce energii importante se irosesc pe false agende, care nu intră în sfera preocupărilor CSM. Pentru ca în viitor o astfel de situație să nu se mai repete, propun dezbaterea în cadrul Plenului CSM în vederea adoptării, a unui proiect de hotărâre care să reglementeze maniera în care se vor emite de acum înainte comunicatele CSM”, afirma Predoiu.
El propunea, de asemenea, dezbaterea în cadrul CSM a unui proiect de comunicat prin care să se informeze opinia publică în legătură cu faptul că documentul transmis Curții Constituționale în legătură cu proiectul de revizuire a Constituției și comunicatul ulterior emis nu reprezintă voința CSM, ci doar opinii personale ale unor membri, și au fost emise fără consultarea și informarea tuturor membrilor CSM.
„Reiterez, de asemenea, cu această ocazie, solicitarea ca ordinea de zi a Plenului să cuprindă numai chestiuni ale căror materiale documentare au fost încărcate în mapa Emap cu minim trei zile înaintea ședinței, așa cum spune și Regulementul CSM. Punerea pe ordinea de zi în mod intempestiv a unor probleme neanunțate în prealabil prin Emap și fără ca membrii CSM să poată studia documentația de suport, are în fapt ca efect vicierea dezbaterilor și luarea unor decizii nefundamentate. Reiterez, de asemenea, solicitarea ca ziua ședinței CSM să aibă un caracter previzibil și să fie fixată astfel încât să permită comptabilizarea cu programul membrilor de drept care au și alte agende instituționale. Solicit prin prezenta punerea pe ordinea de zi a primei ședințe a Plenului CSM a prezentei scrisori și a două proiecte de hotărâre anexate. Efectuez aceste demersuri pentru că orice corecție a mecanismului instituțional al CSM reprezintă o consolidare a credibilității ale instituționale pe termen lung”, mai spunea ministrul.
În comunicatul de presă din 21 iunie, Consiliul Superior al Magistraturii nota că, având în vedere dezbaterile publice în jurul confiscării averilor dobândite ilicit, precum și asupra punctului de vedere transmis Curții Constituționale de către CSM, magistrații au îndatorirea de a proteja statul de drept.
„Cu atât mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independenței justiției, trebuie să vegheze la modul cum sunt protejate drepturile și libertățile omului și să atragă atenția asupra inițiativelor care pot suprima sau limita garanțiile acestora, inerente unei societăți democratice și câștiguri irevocabile ale statului de drept. CSM nu intenționează în niciun fel să intre în dezbaterile politice asupra acestui aspect, dar înțelege să-și îndeplinească ferm și neutru datoria constituțională”, nota comunicatul.
CSM a înaintat un memoriu tehnic Curții Constituționale prin care a atenționat asupra anumitor prevederi cuprinse în proiectul de lege privind revizuirea Constituției României. Unul dintre subiectele analizate a fost propunerea de eliminare a prezumției caracterului licit de dobândire a averii (art. 44 alin. 8 din Constituție).
CSM susținea, în continuare, că eliminarea acestei dispoziții ar depăși limitele revizuirii (art. 152 par. 2 din Constituție). Dreptul la proprietate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, specific democrației constituționale. Proprietatea trebuie ocrotită și garantată, așa cum a făcut-o de altfel constituantul prin art. 136 din Constituție (proprietatea este inviolabilă) și prin art. 44 din același act fundamental. Garanțiile dreptului de proprietate reprezintă un câștig inestimabil al Revoluției din decembrie 1989. Constituția comunistă nu prevedea nicio garanție iar experiența anilor de dictatură comunistă au demonstrat că, fără garanții constituționale, dreptul de proprietate privată poate fi supus sistematic unui control etatic de cele mai multe ori abuziv și represiv.
Interesul oricărei persoane este de a se bucura pe deplin de proprietatea privată a bunurilor sale; de aceea Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului a înscris, ca drept fundamental, acest interes particular în Protocolul 1 al Convenției (art. 1). Dobândirea licită a proprietății, din aceste considerente, este și trebuie să fie o prezumție, iar confiscarea acesteia nu poate avea loc atât timp cât prezumția operează. În aceste condiții, CSM consideră că eliminarea garanției de prezumție a liceității dobândirii proprietății ar reprezenta un regres în materia drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
„Este tot atât de adevărat, însă, că, în cei peste 20 de ani de după Revoluția din 1989, au fost numeroase cazuri în care dobândirea proprietății a avut la bază, cel puțin aparent, ilicitul. Iar acest ilicit, dacă este dovedit, trebuie drastic și sever sancționat. În chiar condițiile actualei Constituții, acest lucru este posibil pentru că paragraful 1 al art. 44 prevede că dreptul de proprietate este garantat, însă limitele garanțiilor ca și conținutul acestor garanții sunt prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, modul de reglementare prin legi și aplicarea promptă a acestor reglementări de organele și autoritățile chemate să aplice legea sunt cele care ar trebui să constituie principala preocupare pentru a sancționa ilicitul, inclusiv prin confiscarea bunurilor dobândite în acest fel”, mai afirma CSM.
Din aceste motive, arăta Consiliul, pentru a realiza atât interesul general, dar și cel individual (al persoanelor care și-au dobândit licit proprietatea), CSM consideră că este necesar ca limitele garanțiilor să fie prevăzute în chiar Constituția României, ca urmare a completării art. 44 paragraf 8. În acest fel, garanția neconfiscării averii dobândite licit, ca și a prezumției de dobândire licită, trebuie păstrată, din rațiunile mai sus arătate, însă textul trebuie completat cu excepția în care atunci când, pe baza unui proces finalizat printr-o hotărâre judecătorească, se demonstrează caracterul ilicit, averea sau partea din avere, inclusiv cea provenită din valorificarea bunurilor dobândite prin săvârșirea infracțiunii, se confiscă.
CSM declara că va lua parte la orice dezbatere publică vizând modificarea Constituției, apărând principiile statului de drept, interesele instanțelor și ale parchetelor, dar și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.
În 17 iunie, Curtea Constituțională (CC) a decis că abrogarea textului privind averea dobândită licit suprimă garanția dreptului de proprietate privată.
CC, cu majoritate de voturi, a constatat că eliminarea tezei a doua a art.44 alin.(8) din Constituție, potrivit căreia „Caracterul licit al dobândirii se prezumă” este neconstituțională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanții a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție.
Consiliul Superior al Magistraturii mai susținea în comunicatul din 21 iunie că soluții pentru întărirea constituțională a statului de drept ar putea fi trecerea Curții Constituționale în sfera autorității judecătorești și recunoașterea dreptului de inițiativă legislativă pentru CSM.
„Alte soluții menite să întărească constituțional statul de drept pot fi trecerea Curții Constituționale în sfera autorității judecătorești, întărirea statutului procurorilor și recunoașterea dreptului de inițiativă legislativă pentru Consiliul”, arăta CSM.
CSM consideră ca inițiativa de revizuire a Constituției este o oportunitate importantă pentru societatea românească de-a lua în discuție și alte soluții menite să întărească constituțional statul de drept.
„Pot fi astfel de soluții de pildă, depolitizarea numirii judecătorilor la Curtea Constituțională și trecerea acestei importante autorități constituționale în sfera autorității judecătorești, întărirea statutului constituțional al procurorilor și extinderea inițiativei legislative către CSM în legătură cu actele normative vizând justiția și drepturile și libertățile cetățenilor”, afirma CSM.
