Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că cele mai multe dintre condamnările României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) indică drept cauză fie calitatea reglementărilor, fie culpa comună a Legislativului și Justiției, astfel că porblema trebuie rezolvată împreună.
„Cele mai multe dintre condamnările României la CEDO indică drept cauză fie calitatea reglementărilor, fie culpa comună a Legislativului și Justiției. Deci, problema trebuie rezolvată împreună”, a afirmat, luni, ministrul Predoiu, la conferința româno-franceză privind răspunderea magistraților, desfășurată la Biblioteca Centrală Universitară din Capitală.
Ministrul Cătălin Predoiu a susțiut că din perspectiva obligațiilor instituționale, răspunderea materială pentru erorile judiciare trebuie abordată în considerarea statului, care are obligația față de cetățeni să asigure funcționarea sistemului judiciar, dar și a sistemului judiciar, care are obligația să înfăptuiască Justiția, să facă dreptate, atunci când magistrații judecă.
„Din perspectiva scopurilor urmărite, trebuie să avem în vedere trei imperative. Pe de o parte, despăgubirea cetățenilor pentru erorile judiciare săvârșite cu rea-credință sau gravă neglijență, pe de alta, protejarea independenței magistratului, a libertății sale de decizie. În fine, orice soluție trebuie să fie adecvată condițiilor statului, condiția intrinsecă de funcționalitate și viabilitate financiară și condiția extrinsecă a contextului economic și geopolitic în care funcționează”, a declarat ministrul.
Demnitaru a indicat „câteva repere care fac deloc ușoară sarcina găsirii unei soluții”, respectiv: capacitatea financiară a statului de a acoperi despăgubirile, calitatea legilor pe care magistrații sunt chemați să le aplice, precaritatea calității recrutărilor în sistem în anii precedenți, lipsa eficienței Inspecției Judiciare, calitatea slabă a învățământului juridic superior (cu excepțiile de rigoare), lipsa pe alocuri a unor condiții logistice adecvate performanței în sistemul judiciar, gradul de profesionalism și integritate în profesiile de avocat, notar și executor judecătoresc.
Totodată, ministrul a indicat și lipsa „voinței reale a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a asociațiilor profesionale de a organiza răspunderea magistraților, crearea unui sistem de asigurare profesională pe costul sistemului”.
Puterea legislativă este responsabilă în 84,07 la sută dintre cauzele în care s-au pronunțat, până la 31 decembrie 2009, hotărâri de condamnare a României, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, urmată de puterea judecătorească, puterea executivă, Ministerul Public și Curtea Constituțională.
Potrivit semnatarilor culegerii „Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecințe, autorități potențial responsabile” – lansată, joi, la Academia Română -, până la 31 decembrie 2009, Legislativul este responsabil în 84,07 la sută dintre condamnările la Curtea Europeană de la Strasbourg, respectiv în 491 de cauze, puterea judecătorească în 72,08 la sută – 362 de cauze, Executivul în 58,73 la sută – 343 de cauze, Ministerul Public pentru 16,78 la sută – 98 de cauze, iar Curtea Constituțională este responsabilă pentru 0,34 la sută dintre condamnări – două cauze.
În proporție covârșitoare, responsabilitățile sunt concurente între cele trei puteri (legislativă, executivă, judecătorească) ori între două dintre acestea.
Potrivit lucrării, raportând calculul la suma totală a responsabilităților, între puterile indicate, ierarhia este deținută de Legislativ (36,23 la sută), urmată de puterea judecătoarească (31,07 la sută), puterea executivă (25,31 la sută), Ministerul Public (7,23 la sută) și Curtea Constituțională (0,14 la sută).
Puterea judecătorească răspunde, singură, doar pentru 31 de condamnări la CEDO, în majoritatea cauzelor date pentru motivarea insuficientă a unor hotărâri judecătorești.
Puterea executivă este responsabilă, singură, pentru 35 de condamnări la CEDO, în timp ce Legislativul este responsabil în șase condamnări, potrivit studiului.
