Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, afirmă că avem un stat de drept, iar justiția română funcționează dincolo de dificultăți care se regăsesc și-n alte sisteme judiciare, iar România se așteaptă ca atât Olanda, cât și celelelate state membre să aibă o poziție corectă.
„Noi așteptăm ca atât Olanda, cât și celelelate state membre să aibă o poziție corectă și așteptăm încrezători această poziționare”, a precizat ministrul.
Ministrul Cătălin Predoiu a susținut, marți, o declarație de presă referitoare la afirmațiile unor diplomați și oficiali olandezi potrivit cărora România nu ar îndeplini criteriul statului de drept din cauza problemelor legate de situația din justiție.
„Cred că s-a muncit enorm în România, în ultimii ani, în domeniul justiției. S-a investit în ultimii zece ani substanțial, ținând cont de resursele țării, chiar dacă unii refuză să vadă rezultatele dincolo de probleme care mai persistă și pe care trebuie să le rezolvăm, cum ar fi termenele lungi, jurisprudență neunitară, aspecte de integritate”, a declarat ministrul.
Cătălin Predoiu a mai spus că există o masă critică în sistemul judiciar care încă funcționează și că „nu poate sta ca ministru al Justiției să se uite cum această masă critică este afectată de considerații care vizează elemente particulare, excepții sau fenomene minoritare în sistemul judiciar”.
„Dorim să transmitem un semnal (…) că avem un stat de drept funcțional, că justiția funcționează dincolo de dificultăți pe care le regăsim și-n alte sisteme judiciare, că Romania a fost destul de bună să primească investiții străine substanțiale, remarcabile, inclusiv din Olansda, și că acești investitori dincolo de dificultățile pe care le întâmpină, inerent, oriunde investesc în lume, au incredere în acestă țară”, a declarat ministrul Justiției Predoiu.
Demnitarul a adăugat că a stat de vorbă „intens” în cadrul platformei de cooperare și dialog, organizată de Ministerul Justiției și mediul de afaceri, și că poate spune că există încredere în România, dar această încredere obligă în același timp oficialitățile să continue pe calea reformei. „Vom continua”, a conchis ministrul.
În cadrul unei reuniuni din 30 mai, la Bruxelles, ambasadorul olandez la UE a spus că există în continuare mari probleme legate de reforma justiției în România și că, prin urmare, Olanda nu crede că România este un „stat de drept”, informa, luni, postul RFI.
În cadrul întâlnirii s-au discutat concluziile care urmează să fie adoptate joi, la consiliul JAI. Potrivit informațiilor obținute de RFI, în proiectul documentului final se confirmă gradul bun de pregătire tehnică al României și al Bulgariei pentru aderarea la Spațiul Schengen.
De asemenea, documentul prevede ca în septembrie, miniștrii europeni de Interne să se aplece din nou asupra acestui dosar.
Franța, Germania și Finlanda, țări cunoscute pentru atitudinea lor critică față de aderarea României și Bulgariei la Shengen nu au ridicat obiecții asupra formulărilor din proiectul de concluzii. Olanda în schimb a fost singura care a indicat că ar putea bloca adoptarea acestui text.
Haga nu dorește ca luna septembrie să fie menționată drept momentul posibil la care miniștrii vor decide data aderării României și a Bulgariei la Spațiul Schengen.
