Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat, luni, că au fost încheiate lucrările comisiei pentru elaborarea noului Cod de procedură civilă și că sunt redactate documentele pentru înaintarea acestuia Camerei Deputaților. „Au fost încheiate lucrările comisiei pentru redactarea Codului de procedură civilă, iar documentele vor fi înaintate Camerei Deputaților pentru luarea în dezbatere”, a spus Predoiu, adăugând că va fi organizată o conferință de presă petnru detalii tehnice.
În opinia lui Predoiu, finalizarea Codului de procedură civilă constituie un moment foarte important deschiderii unei căi de modernizare a Codului civil.
Ministrul Justiției a mulțumit membrilor comisiei, experților și tuturor celor care au lucrat la elaborarea noului Cod de procedură civilă.
Proiectul noului Cod de procedură civilă a fost adus la cunoștința publicului în data de 17 martie 2008, prin afișarea pe site-ul Ministerului Justiției și că prin Hotărârea Guvernului 1527/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.889 din 27 decembrie 2007, au fost aprobate Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură civilă.
În 13 decembrie 2007, fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu a prezentat, într-o conferință de presă, proiectul Codului de procedură civilă (Cpc), care vizează, printre altele, scurtarea duratei proceselor civile, evitarea exercitării unor acțiuni abuzive, nejustificate, care aduc prejudicii persoanelor și crearea unei practici judiciare unitare.
Modificările mai vizează procedurile referitoare la recuzare, strămutare, excepțiile de necompetență, citarea și comunicarea actelor de procedură. Referitor la recuzare, proiectul Codului de procedură civilă prevede că numai judecătorii care fac parte din complet să poată fi recuzați, motivele fiind expres și limitativ prevăzute de lege. De asemenea, recuzarea nu va întrerupe cursul judecății.
În ceea ce privește cererile de strămutare, proiectul Cpc prevede ca acestea să se facă numai pentru motive de ordine publică și bănuială legitimă. Strămutările bazate pe motivul bănuielii legitime nu se vor mai judeca de către Înalta Curte de Casație și Justiție, ci de către instanța ierarhic superioară. De asemenea, suspendarea judecății se va mai dispune doar cu plata unei cauțiuni. Dacă cererea de strămutare sau de recuzare a fost respinsă, nu va putea fi reînnoită pentru aceleași motive, potrivit proiectului legislativ.
Referitor la competența instanțelor judecătorești, proiectul vizează reconsiderarea normelor privind competența materială. De asemenea, în afara modalităților clasice de comunicare a actelor procedurale, prin agent procedural, proiectul vizează posibilitatea ca acestea să fie comunicate, la cererea părții interesate și pe cheltuiala sa, prin executor judecătoresc sau prin serviciile de curierat rapid. Citațiile vor putea fi făcute și prin fax, poștă electronică sau alte mijloace, potrivit proiectului.
Referitor la judecată, pentru a evita introducerea unor cereri vădit neîntemeietae, cererea de chemare în judecată va fi suspusă unui control privind condițiile de fond și de formă prevăzute de lege. De asemenea, referitor la etapele judecății, cercetarea va avea loc, de regulă, în sala de consiliu, în timp ce dezbaterea va fi în ședință publică. Proiectul mai prevede regula expresă a continuității membrilor completului.
Noul Cod de procedură civilă, prezentat de fostul ministru Chiuariu, simplifică procedura divorțului prin acordul părților, astfel că instanțele vor fi degrevate de astfel de procese, iar Serviciile de stare civilă vor consemna separarea cuplului.
Chiuariu susținea că noul Cpc permite introducerea divorțul „pe cale administrativă”, la Serviciul de stare civilă, unde va fi invocat consimțământ mutual, cu condiția ca soții să nu aibă copii minori, născuți din căsătorie sau adoptați de ambii soți.
Totodată, noul Cpc introduce procedura divorțului pe baza cererii acceptate de pârât, fiind reglementat divorțul pentru despărțirea îndelungată în fapt (cel putin cinci ani), pentru detenție îndelungată și pentru motive ce țin de starea sănătății unuia dintre soți.
Pe de altă parte, proiectul propune ca problemele de drept soluționate diferit de judecătorii din țară să poată fi reclamate la Înalta Curte de Casație și Justiției (ICCJ) de către instanța care a fost sesizată de către reclamanți sau de către părțile din proces.
Concret, proiectul noului Cod de procedură civilă propune introducerea unei noi proceduri, respectiv sesizarea ICCJ în vederea pronunțării unei hotărâri pentru dezlegarea unei probleme de drept. Decizia Înaltei Curți are caracter obligatoriu atât pentru instanța ce a adresat solicitarea de dezlegare a problemei de drept, cât și pentru toate celelalte instanțe, potrivit proiectului Cpc.
