Predica tăcută a monahului

Voi face rugăciune ca voi, cele trei surori, să nu mai creșteți, ci să rămâneți așa, cu aceste broboade albastre, la aceeași înălțime și la aceeași vârstă. Știți cum sunt ajutați oamenii fără zgomot atunci când vă văd? Pentru că astăzi în lume nu găsesc ușor o copilă serioasă. Cele mai multe sunt sălbăticite, cu țigara în mână și fac niște grimase… Iar când văd aici tinere afierosite lui Dumnezeu, care cântă și se bucură, te întreabă: „Ce se întâmplă aici? Ceva se petrece. Oare să spunem că sunt năroade? Nu sunt. Să spunem că le lipsește ceva? Nu le lipsește. Se vede că este vorba de ceva mai înalt”. Într-adevăr, știți cât de mult ajută aceasta?
Când mirenii merg la o mănăstire și văd monahi corecți, atunci și necredincioși de ar fi, dacă au intenție bună, devin credincioși. Mulți oameni de știință atei, care au venit în vizită în Sfântul Munte, și-au schimbat viața. Își fac probleme în sensul cel bun și se folosesc. Acolo văd oameni tineri, veseli, care aveau toate condițiile să trăiască îmbelșugat în lume, dar își lasă bogățiile, funcțiile etc. și trăiesc pustnicește, cu rugăciune și priveghere și spun: „Ce se întâmplă? Dacă într-adevăr există Dumnezeu, dacă există și o altă viață, dacă există iad, eu ce voi face?”. Și astfel încep să-și frâneze viața lor păcătoasă sau și-o îndreaptă. Cunosc o fată de douăzeci de ani care a făcut o încercare de sinucidere. Și-a tăiat venele, dar au reușit s-o salveze. După aceea s-a aflat un monah care a luat-o și a dus-o la o mănăstire de maici. Sărmana era sălbăticită. Dar când a văzut acolo monahiile, și-a revenit. „Văd o altă lume aici”, a spus, „oare pot să rămân și eu?”.
Aceasta este predica fără zgomot a monahului. Mulți predică, dar puțini insuflă încredere, deoarece viața lor nu corespunde cu cuvintele lor. Monahul nu ține predici cu voce tare, ca să-l audă ceilalți, ci predică în tăcere pe Hristos prin viața lui și ajută cu rugăciunea. El trăiește Evanghelia, iar harul lui Dumnezeu îl „dă de gol”. Astfel se predică Evanghelia în modul cel mai eficace, lucru de care însetează lumea, mai ales cea de azi. Chiar și atunci când monahul vorbește, el nu spune în mod simplu un gând, ci mărturisește o experiență. Dar chiar și un simplu gând de ar spune, și acesta este luminat.
(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești. Volumul II. Trezvie duhovnicească, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, ediția a II-a, Editura Evanghelismos, București, 2011, pp. 355-356, Doxologia.ro)