Prăgșorul, un obicei unic

Duminică, 23 martie, catolicii sărbătoresc Sărbătoarea Paștelui. În Țara Moților, mai precis la Bistra, mai poate fi întâlnit un obicei vechi de mai bine de două secole.
Prăgșorul este o combinație complexă de sărbătoare religioasă și laică, care începe în Vinerea Mare, în timpul slujbei de Prohod și se încheie în Duminica Tomii, numită în popor Paștele Mici sau Păscuțele. Petrecerea din această ultimă zi a sărbătorii poartă numele de Prăgșorul Mic.
Obicei catolic.
Legenda spune că Prăgșorul a fost adus în Bistra pe la 1750, de la Roma, de Petru Pavel Aron, Episcop greco – catolic de Blaj, originar din comună. Pe de o parte, “implantarea” obiceiului ținea de exercițiul de emancipare a românilor transilvăneni, țel fundamental al cărturarilor blajeni din secolul al XVIII-lea.
Pe de altă parte însă, era vorba și de promovarea catolicismului și convertirea populației la acest cult. Acțiunea a avut succes atunci, la Bistra fiind consemnată una din cele mai importante comunități greco-catolice din Apuseni. Anii comunismului au făcut însă ca cei mai mulți să renunțe ulterior la ritul greco-catolic. Doar câțiva enoriași vârstnici s-au reîntors la acest rit după 1990. Obiceiul a fost preluat, însă, sub patronajul bisericii ortodoxe, lucru care poate fi considerat paradoxal, dar benefic. Totuși, pentru etnografi, explicația este relativ simplă, deoarece multe obiceiuri, mai mult sau mai puțin păgâne, dar practicate de o întreagă comunitate, au fost preluate și “legate” de sărbători religioase creștine.
Unicat.
În Apuseni, obiceiul se mai păstrează doar la Bistra. Totul începe cu formarea unei cete de 6-12 feciori necăsătoriți din sat, numiți “crai”. Ceata își începe activitatea joi, în săptămâna Patimilor. După ce s-au pregătit cu post și rugăciune, toți craii merg la Biserică la ora 6 dimineața, se spovedesc și se împărtășesc, după care pregătesc partea religioasă a Prăgșorului. În Vinerea Mare, după amiază, craii instalează în curtea bisericii toaca și țevile special pregătite pentru “pușcături” (asemănătoare artificiilor artizanale). Acestea vor rămâne aici până luni, adică în dimineața celei de a doua zile de Paști.
În tot acest timp, toaca este păzită de către crai, cu schimbul, ca să nu fie furată. Dacă este furată, toaca va trebui răscumpărată, ceea ce înseamnă că cinstea organizării Prăgșorul revine grupului de feciori care au furat-o, dar pe cheltuiala crailor. Tot în Vinerea Mare, seara, de la ora 19.00, are loc slujba înmormântării sau Prohodul Domnului, iar spre dimineața Sfânta Liturghie și sfințirea Paștilor. În acest timp, până după înconjurarea Bisericii cu Sfântul Epitaj, care simbolizează Punerea în mormânt a Domnului Iisus Hristos, “Mormântul Domnului” este păzit de crai, îmbrăcați în ținută militară și înarmați cu sulițe. Garda se schimbă din 10 în 10 minute, la semnul comandantului.
De la Vinerea Mare și până în dimineața celei de a doua zile de Paști, se bate toaca și se pușcă din țevile pregătite special. În ziua de Paști, spre seară (după Vecernie), în curtea bisericii este ales Primul Crai, care, după tradiție, este feciorul care trebuie să se căsătorească în acel an. El este ales la propunerea celorlalți, în fața sătenilor și a preoților.
Crai și crăiese.
A doua zi de Paști, luni, după slujba de la Biserică, craii îmbracă portul popular și, însoțiți de un taraf, merg prin sat, din casă în casă, strigând: “Hop, hop, hop, vivat!”. Craii invită fetele să participe la balul organizat de ei, bal care începe în seara aceleiași zile. Fetele care sunt vizitate și invitate la bal oferă bani și ouă roșii vizitatorilor. Cea mai darnică va fi desemnată “Prima Crăiasă” a Prăgșorului. Desemnarea se face de către crai, la întoarcerea acestora din sat, la locul de desfășurare a petrecerii, comparând sumele primite de la fete. Numele Primei Crăiese este tăinuit până la începerea petrecerii, când este aleasă din mulțime și condusă la Primul Crai.
Primul Crai și Prima Crăiasă au onoarea să înceapă jocul, în ritmul muzicii și sub privirile sătenilor, astfel dezlegându-se dansul, hora, cântecul și voia bună după Marele Post. Petrecerea durează până în zori, reluându-se în după-amiaza următoare și, la fel, în duminica consecutivă Sfintei Sărbători Pascale.
(Mihaela Moraru)