Alăptarea bebelușilor reprezintă o practică mult mai frecventă în rândul femeilor care au studii superioare, sunt mai în vârstă, sunt căsătorite, nu fumează în timpul sarcinii sau care au urmat cursuri de pregătire prenatală, informează lemonde.fr.
Alăptarea bebelușilor rămâne o practică diferențiată în rândul femeilor din Franța. Peste două treimi dintre bebeluși (69%) sunt alăptați în maternitate (60% de manieră exclusivă și 9% în asociere cu formule lactate), dar numărul bebelușilor care sunt alăptați scade la 54% după o lună, iar dintre aceștia doar 35% sunt alăptați de o manieră exclusivă.
Aceste rezultate provin dintr-un studiu realizat de Epifane (Epidemiologia în Franța a alimentației și stării nutriționale a copilului în primii lor ani de viață) și publicat în 18 septembrie în Bulletin Epidémiologique hebdomadaire (BEH), editat de Institutul național de supraveghere sanitară (InVS).
Studiul a fost realizat de Unitatea de supraveghere și epidemiologie nutrițională (USEN) din cadrul InVS/ Université de Paris 13, pe un eșantion de 3.500 de bebeluși născuți între 16 ianuarie și 5 aprilie 2012, în 140 de maternități. Rezultatele au fost obținute pe baza răspunsurilor oferite de 2.936 de tinere mame.
Femeile cu studii medii alăptează mai puțin decât cele cu studii superioare
Fapt marcant, hrănirea la sân a bebelușului este proporțională cu nivelul studiilor. Femeile cu studii inferioare sau egale diplomei de bacalaureat alăptează mai puțin decât cele cu studii superioare. Ecartul variază de la 62% la 74% la naștere și de la 44% la 62% la o lună după naștere. Ratele referitoare la frecvența alăptării sunt totodată mai ridicate pentru femeile născute în străinătate. Ele sunt cu atât mai mari, cu cât femeile sunt mai în vârstă, sunt căsătorite, nu fumează în timpul sarcinii și au urmat cursuri de pregătire prenatală. Alăptarea este în general favorizată dacă mama a avut un contact tactil cu bebelușul ei în prima oră de după naștere și, mai ales, dacă partenerul ei de viață are o percepție pozitivă despre femeile care alăptează.
Aceste cifre nu mai par deloc ridicate, atunci când oamenii află că promovarea alăptării maternale figurează printre recomandările formulate de Programul național pentru nutriție și sănătate (PNNS) și că organizațiile internaționale, precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), recomandă alăptarea exclusivă în primele șase luni ale bebelușului.
Franța pare din acest punct de vedere elevul repetent al Europei, întrucât rata alăptării maternale la naștere ajunge la 98% în Norvegia. Această rată este totuși în progres în Franța, întrucât alăptarea la naștere era doar de 37% în 1972 și de 53% în 1998.
Alăptarea are multe beneficii
Beneficiile alăptării maternale nu mai trebuie demonstrate: această tehnică este benefică nu doar pentru sănătatea copilului – prin prevenirea alergiilor și a infecțiilor gastrointestinale, respiratorii și otorinolaringologice – ci și pentru mame. În cazul mamelor, evoluția de după naștere este facilitată, întrucât mamele care alăptează prezintă un risc mai mic de infecții urinare, hemoragie și depresie post-partum. În plus, alăptarea are un efect protector față de riscul de apariție a cancerului mamar, la tinerele mame, și față de riscul de diabet și de obezitate la copil. Totuși, se afirmă în același studiu, „folosirea formulelor lactate rămâne, într-o țară dezvoltată cum este Franța, o alternativă cât se poate de acceptabilă pentru sănătatea copiilor”.
În concluzia articolului publicat în BEH, autorii săi afirmă: „Eforturi importante în ceea ce privește promovarea alăptării maternale sunt necesare în Franța”, ținând cont de factorii demografici și sociali. Autorii studiului susțin că este nevoie să se identifice „grupurile de risc”, alcătuite din mamele tinere și din cele care au un nivel scăzut al studiilor. Se recomandă totodată ca medicii să ofere viitoarelor mame informații despre alăptare, în timpul sarcinii, la naștere și după naștere.
