Povestea unui chirurg suedez

În vremurile noastre, dacă medicii sunt niște semizei, chirurgii – capabili să salveze inimi sau alte organe vitale – par zei de-a dreptul, așa că am uitat cu desăvârșire că numele lor specific înseamnă, pur și șimplu, „cel ce lucrează cu mâna”. Lungile veacuri, din Renaștere până foarte aproape de noi, în care chirurgul era un fel de felcer și bărbier, ne sunt străine dacă nu citim Chirurgul Reginei, această carte care reînvie fără nici o fărâmă de pedanterie, dar cu o excelentă cunoaștere a documentelor, lupta pentru demnitate profesională și socială a unui chirurg suedez care a trăit cu adevărat la sfârșitul secolului al XVIII-lea – Hermann Schutzer. Agneta Pleijel i-a citit cărțile, rapoartele și însemnările clinice, a pătruns în hățișul polemicilor savante care i-au măcinat existența, dar a înțeles, și a reînviat, dincolo de această povară documentară, o întreagă lume. A înțeles mai cu seamă, și ne face să înțelegem, imensa pasiune a doctorului Schutzer pentru cunoașterea mereu tainicelor resorturi intime ale ființei omenești și a luptei acerbe, perpetue, între medic și boala cu nenumăratele ei înfățișări. Misterioase și hâde, dar și între practicianul atins de pasiunea cunoașterii și falșii aristocrați ai unei profesii în care compasiunea pălește dinaintea voinței de a învinge neștiutul. Confruntat cu mizeria trupului, dar și cu mizeria lumii, sfâșiat între nobila pasiune a tămăduirii și meschinele bariere sociale ale timpului, doctorul Schutzer este un erou remarcabil al acestui excelent roman al modernității incipiente.
Zoe PETRE