Un cal subnutrit și foarte probabil bătut fără milă a agonizat, luni seară, mai multe ore în stradă, după ce a fost abandonat de proprietarul său și lăsat să moară la marginea drumului spre Mănăstirea Dragomirna.
Salvarea acestui animal chinuit s-a dovedit mult mai dificilă decât vă puteți închipui, iar aproape trei ore, o armată de oameni, săteni, ziariști, autorități locale, polițiști, reprezentanți ai Direcției Sanitar Veterinare, au privit neputincioși către cabalina piele și os care abia mai sufla.
Finalul e unul tragi-comic, tipic românesc. În miez de noapte, calul a fost aruncat într-o căruță și luat acasă, mai mult obligat de autoritățile care nu aveau unde să-l ducă în altă parte, chiar de către cel care l-a aruncat în stradă ca pe o cârpă, după ce, cel mai probabil, și-a vărsat furia pe cabalina care nu mai putea trage la căruță.
Amenda autorităților sanitar-veterinare, care inițial amenințau cu sancțiuni de până la 50 de milioane de lei vechi, s-a transformat într-un avertisment, pentru că individul care a abandonat calul în drum, un țigănaș în vârstă de 15 ani, e sărac lipit.
Pentru că cineva trebuia să plătească până la urmă tratamentul aplicat calului de medicul veterinar chemat la fața locului, primarul a anunțat că va face el acest lucru, din fondurile primăriei.
„Calul ăsta a fost bătut și cu scândura și cu furca. Câtă bătaie o mâncat…”
Luni seară, în jurul orei 19:00, un cititor a anunțat redacția „Monitorului de Suceava” că pe drumul spre mănăstirea Dragomirna, la intrarea în satul Mitocu Dragomirnei, dinspre Ițcani, zace un cal care a fost bătut cu sălbăticie și lăsat să moară pe marginea șoselei.
Cabalina era piele și os, plină de răni sângerânde și culcată pe marginea drumului județean DJ 208 U. Îți dădeai seama că mai e în viață pentru că din când în când încerca să se ridice. Nu stătea mult cu capul ridicat, iar după câteva secunde se prăbușea din nou, sleită de puteri.
La poarta casei din apropiere, doi bătrâni priveau spre calul care agoniza la câțiva metri de ei.
Dacă în primă fază au spus că nu au văzut nimic, au mărturisit mai apoi, în șoaptă, că animalul aparține unor romi din zonă care l-au bătut și abandonat. „Mi-e frică să vorbesc, domnule…”, e sincer bătrânul.
Suntem chiar la intrarea în sat, iar mașinile, multe cu numere străine, circulă prin zonă cu mult peste viteza legală. „Cu 80, cu 100, merg ca nebunii”, îmi răspunde bătrânul când îl întreb în glumă dacă e vreun raliu organizat la ei în sat.
Pe dreapta, oprește o mașină cu numere de București. Una dintre tinerele care au coborât din mașină ne povestește că, cu aproximativ o oră înainte, când mergeau înspre mănăstire, au observat cum câțiva indivizi loveau calul pentru că nu mai putea să tragă la căruță.
Între timp, am dat telefon la 112, solicitând prezența unui polițist în zonă, cel puțin pentru dirijarea traficului.
Un coleg ne-a dat numărul de telefon al șefului Serviciului Inspecție și Control din cadrul Direcției Sanitar Veterinare, doctorul Vasile Semeniuc, care, foarte cooperant, ne-a transmis că ia o mașină de serviciu și vine cât poate de repede la fața locului.
La casele din jur, deși erau oameni prin curți, nimeni nu știe și nu a văzut nimic.
Apare, însă, și primul sătean dispus să se implice în identificarea proprietarului calului.
„Calul ăsta a fost bătut și cu scândura și cu furca. Câtă bătaie o mâncat… Îl foloseau la cerșit, trăgea la căruță”, își pune mâinile în cap bărbatul.
„Trandafir”, țeapăn la volan, cu fetița în picioare, pe scaunul din dreapta
Se lasă deja întunericul și am pus mașinile pe avarie pentru a semnaliza că e un obstacol pe drum.
Din direcția Ițcani se apropie o mașină cu numere de Italia. Șoferul, un tânăr de etnie romă, începe să claxoneze de mai multe ori. Pe scaunul din dreapta șoferului, o fetiță de câțiva anișori, în picioare.
Șoferul trage mașina pe marginea drumului și coboară, interesat, chipurile, să vadă ce se întâmplă. Nu ne ia mult să ne dăm seama că e sub influența băuturilor alcoolice. Venind spre cal, a uitat de fetița sa, care vine încet din spate, pe mijlocul drumului. „Vezi de copil, mă… ia-l din stradă”, îi strigă una dintre tinere.
Îi zice „Trandafir”, e de prin Ițcani și sare imediat să îi acorde calului primul ajutor. Un smoc de iarbă, care rămâne fix în gura cabalinei ce nu are putere nici măcar să mestece.
După aproximativ 25 de minute, apare și echipajul de poliție.
Un singur polițist, de fapt. Colegul e în concediu.
Ca și noi, privește neputincios spre animalul care mai mișca din când în când din picioare și, după ce îi spunem că urmează să apară și reprezentanți ai Direcției Sanitar-Veterinare, începe să dirijeze circulația, mai ales că afară e din ce în ce mai întuneric.
„Se dirijează la un spațiu în care poate să trăiască în condiții corespunzătoare cu respectarea condițiilor de bunăstare”
Microbuzul DSV apare, în sfârșit.
Strângeri de mâini, prezentări și dăm drumul la aparat. Ce se poate face în astfel de situații?
„După legislația în vigoare, primăriile ar trebui să aibă spații amenajate, precum și o echipă de ecarisaj pentru a lua animalele abandonate pe spațiul public, cum este cazul aici de față. Cetățeanul care și-a abandonat calul riscă o sancțiune contravențională, se dă o amendă cetățeanului respectiv și se impune să se facă un tratament, să se repună pe picioare calul. Dacă cetățeanul nu respectă, la un moment dat se confiscă (n.r.-calul) și se dirijează la un spațiu în care poate să trăiască în condiții corespunzătoare cu respectarea condițiilor de bunăstare”, ne-a spus doctorul Vasile Semeniuc, explicându-ne că va trebui să vină veterinarul din comună cu un cititor de cip-uri, pentru a afla cui aparține cabalina.
Primarul și echipa de ecarisaj organizată ad-hoc
Afară e întuneric beznă. „Iluminatul public începe de la 9 și jumătate seara”, îmi spune polițistul.
Mai sunt aproape 40 de minute până atunci, iar afară e beznă.
Abia vezi la un metru distanță.
Observăm în ultima clipă un tânăr pe o bicicletă nesemnalizată care trece pe drum. „Dă-te, mă, de pe șosea, mai dă o mașină peste tine”, îl apostrofează polițistul.
După zgomotele de copite pe asfalt, ne dăm seama că urmează să treacă o căruță. Nici vorbă de vreo semnalizare, o luminiță, acolo, să-i avertizeze pe conducătorii auto.
În următoarea jumătate de oră, alte trei atelaje hipo apar și dispar în noapte, la fel, fără semnalizare.
O mașină cu numere preferențiale – PD-L- apare în zonă. E primarul din Mitocu Dragomirnei, chemat la fața locului de polițist.
După o scurtă discuție între edil și șeful de la DVS, primul anunță că revine în 20 de minute, cu echipa de ecarisaj, iar al doilea, în 15 minute, cu doctorul veterinar.
La fața locului, rămânem noi, polițistul, câțiva săteni curioși.
A, și Trandafir, romul din Ițcani. Ar fi vrut el să plece de mult, însă, polițistul, dându-și seama că e beat, i-a luat cheile de la mașină și i-a cerut să cheme un alt șofer să-l ducă acasă.
„Am 14 ani de Italia. Eu nu-s țigani ca ăștia de aici”, îi explică Trandafir polițistului, mai scăpând câte o înjurătură și făcându-i semn agentului că nu e nici o problemă, că fetița din brațele sale oricum nu pricepe.
Fotoreporterului nostru îi cere să-l dea la ziar. „Da la ce ziar?”, se scarpină nedumerit în cap.
„E bătrân, nu mănâncă, când se pune jos nu se mai scoală. Se târâie. Rănile sunt de la căzături”
S-au aprins becurile de pe stâlpi. Tot întuneric beznă, nu s-a schimbat mare lucru. În fine, ne-am obișnuit deja.
Apar, într-un final, cu ușoară întârziere, și edilul și șeful de la DSV. Primul cu echipa de ecarisaj, câțiva bărbați romi, unul dintre ei chiar alesul etniei în Consiliul Local.
Domnu’ consilier spune că știe al cui e calul și, ferm convins, ne explică că nici vorbă să fi fost bătut.
„E bătrân, nu mănâncă, când se pune jos nu se mai scoală. Se târâie. Rănile sunt de la căzături”, ne spune consilierul, tăiat scurt de primar. „Bă, fără explicații, da?! Se vede clar că e bătut…”.
E aproape 22:00. Echipa de ecarisaj, organizată ad-hoc, și sprijinită și de Trandafir, trage calul din drum.
La fața locului, apare o căruță -dacă vă spun că nu era semnalizată, mă credeți?!- din care coboară mai mulți tineri de etnie romă, printre care și minorul căruia i-ar aparține cabalina.
„Nu e al meu, ci al unui frate mai mic”, privește speriat la vederea blitzului aparatului de fotografiat.
Calul e prins de mai mulți săteni, urcat în căruță și dus chiar la casa celui care este acuzat că l-a lăsat să moară în drum.
Caz rezolvat.
Din spate, Trandafir îl abordează din nou pe polițist și-i cere cheile de la mașină.
E fericit că a găsit un tânăr cu permis de conducere care s-a oferit să-l ducă acasă, la Ițcani.
Proprietarul calului are 15 ani
Ieri, a doua zi după incidentul de luni seară, l-am contactat telefonic pe doctorul Vasile Semeniuc.
Ne-a explicat că animalul suferind a fost consultat, i s-a aplicat tratament și că a rămas sub supraveghere la locuința proprietarului.
„I-am dat avertisment, că amenda de unde s-o plătească, iar tratamentul, ne-a spus primarul, va fi suportat de primărie, din fondurile speciale”, ne-a explicat șeful Serviciului Inspecție și Control din cadrul Direcției Sanitar Veterinare.
Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a anunțat, tot ieri, că l-a identificat pe proprietarul cabalinei, iar acesta este un minor în vârstă de 15 ani, Alun Cherar.
„I s-a întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută în Legea 205/2004, privind rele tratamente aplicate animalelor”, anunță purtătorul de cuvânt al poliției, inspectorul principal Gabriel Panțiru.
Pedeapsa cu închisoarea, o glumă proastă
Potrivit legislației, provocarea de suferințe fizice și psihice animalelor prin orice mijloace este considerată infracțiune (articolul 6 din Legea 205/2004), iar pedeapsa este închisoare de la șase luni la trei ani sau amendă penală de la 1.000 de lei la 10.000 de lei și confiscarea animalelor.
Într-o țară în care omori un om cu mașina și nu faci o zi de pușcărie, e greu de crezut că indivizii care își mutilează ori maltratează animalele vor ajunge devreme după gratii.
Cazul de luni seară de la Mitocu Dragomirnei vine la nici trei zile după ce, în piața angro din cartierul Burdujeni, un cal înhămat la căruță, subnutrit, plin de lovituri și plăgi deschise, a căzut pur și simplu în drum, sleit de puteri.
