Potul cel mare

În sfîrșit ne-a subestimat cineva și pe noi! În ultimii ani am fost doar un fel de ambalaj colorat, respectat, dar călcat în picioare de toți. Cehii au sosit la Constanța cu doar o zi înainte de meci, iar declarațiile lor n-au fost nici măcar de complezență, trădînd suficiența. Dacă mai adăugăm și faptul că în teren n-au coborît căpitanul Galasek și coordonatorul Rosicky, realizăm faptul că selecționerul Bruckner s-a mulțumit sîmbătă seara cu o mînă de ași cu popi în locul unui full de obicei servit. Dar cum Pițurcă este un cunoscător în domeniu, i-a dat sec cu trei juveți (că tot e oltean!) și 2-0 pentru ai noștri, exact cît ne trebuia că să cîștigăm duelul direct, la mai mult putînd spera doar idealiștii. Abia acum ne dăm seama cît valorează acele nenorocite de puncte pierdute în Armenia de cea care a fost numită atunci de presă “naționala second hand”. Dacă am fi luat toate punctele de la terți, acum orice pas greșit al cehilor în fața portocalei mecanice nu le mai dădea dreptul la recurs în Finlanda…
Nu m-am ferit să mă arăt sceptic în privința șanselor de victorie din meciul de sîmbătă, dar nu sunt ipocrit pentru a nu mă bucura că am greșit. Chiar dacă l-am criticat pe Pițurcă pentru selecție, de data asta el merită aprecieri pentru alegerile pe care le-a făcut dintre cei pe care i-a avut finalmente la dispoziție. Dacă ar fi început și cu Bădoi în locul Florentin Petre, s-ar fi putut spune că ar fi aliniat echipa optimă, dar chiar și după 50 de minute a fost în regulă.
Se spune că trebuie să învățăm din eșecuri. Dar poate n-ar fi rău să învățăm și din victorii! Nu m-am entuziasmat din cale afară pentru victoria din amicalul de anul trecut cu Germania și nu o fac nici acum. În loc de nuntă am face bine să adunăm încă zestre pentru echipa națională. Trebuie să fim conștienți că a fost doar o victorie platonică, împotriva unei echipe care nu era montată pentru un joc decisiv. După victoria cu Germania ne-am grăbit să-i ridicăm în slăvi pe Stoican, Pleșan, Caramarin, Dănciulescu sau Neaga. Din varii motive, nici unul dintre ei n-a călcat în picioare iarba cu ciuperci de la Constanța. Să vedem peste un an cine va confirma dintre Tamaș, Ovidiu Petre, Cociș și Mazilu. Personal cred că maximum doi dintre aceștia vor mai fi jucători de bază în viitoarea campanie de calificare. Apoi, cum de selecționerul n-a fost la fel de inspirat în meciurile cu Olanda? Să nu uităm că tot Pițurcă este cel care i-a adus sub tricolor pe cometele Petre Marin și Pompiliu Stoica, experimente sucombate în fașă. Nu este suficient ca Pițurcă să demonstreze într-un meci că este un fin strateg, continuitatea este cea mai mare hibă. Potul cel mare este calificarea, nu ajunge să căștigăm doar o mînă, oricît ar fi ea de consistentă. Pentru a ajunge iarăși ce-am fost nu merge cu una caldă, alta rece. Dacă nu cultivăm cu grijă acest succes, atunci victoria de sîmbătă va fi doar o altă cacealma reușită.