Posturile de poliție rurale vor fi desființate până cel târziu în prima zi a lunii mai, iar polițiștii vor lucra ca sectoriști, potrivit unui proiect de reformare pe fond a Poliției Române care va fi public la jumătatea lunii februarie, a declarat, ieri, șeful IGPR, chestorul Liviu Popa.
Șeful Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), chestorul Liviu Popa, a declarat că Poliția Română nu își permite „luxul” să distribuie resursele pe care le are „în mod haotic și fără nici un fel de analiză”.
„Dorim o reformare pe fond a Poliției Române, reformare care a pornit de la un proiect pe care îl avem într-o fază de definitivare, care vine să aducă, din punctul meu de vedere și al echipei cu care lucrez, ca pilon principal, eficiența în activitatea muncii de Poliție, să introducă principii de eficiență, de privat, în public. Cred că este un moment în care putem moderniza Poliția, putem valorifica resursele pe care le avem pe priorități, și nu în mod haotic. Este un moment în care putem descentraliza foarte mult decizia, dar și responsabilitatea în Poliție și, de ce nu, să găsim soluții pentru ceea ce înseamnă o carieră predictibilă și o autoritate sporită a polițistului”, a spus Popa.
Întrebat la ce se referă reformarea pe care o propune, chestorul Popa a spus că este vorba de o reformare atât din perspectivă structurală, cât și funcțională a Poliției.
„Sunt câteva lucruri pe care dorim să le reorganizăm în Poliție, dar nu este definitiv. Vorbim despre o desființare a posturilor de poliție rurale, despre reînființarea unor structuri, cum ar fi sectoristul, despre dezvoltarea unor concepte care să aducă mai multă eficiență și orientarea resurselor spre priorități și în primul rând creșterea și numerică și ca importanță până la nivel de serviciu al analizei informațiilor”, a explicat Popa.
În ceea ce privește desființarea posturilor de poliție rurale, Popa a spus că Poliția Română nu își permite luxul să le păstreze.
„Nu putem să ne permitem luxul să ținem trei polițiști și la o comună de o mie de locuitori, și la una de trei mii și la una de cinci mii de locuitori. Nu ne putem permite luxul să ne distribuim resursele pe care le avem în mod haotic și fără niciun fel de analiză pe ceea ce înseamnă riscurile și vulnerabilitățile pe care le avem. Sunt numeroase argumente. E un proiect la care eu lucrez din 2007, de când eram inspector șef. Sunt modele europene într-adevăr, adaptate, într-o oarecare măsură, la o problematică specifică și specială pe care o are fiecare județ”, a spus el.
Întrebat dacă vor exista reduceri de personal din cauza desființării acestor posturi, el a declarat că nici nu poate fi vorba de așa ceva.
„În mediul rural nu va fi o reducere de personal. Polițiștii își vor păstra locurile de muncă, nu vor mai fi șefi de post, dar nu vor pierde la salarii fiindcă vor fi sectoriști”, a afirma Popa.
Potrivit sursei citate, până în 15 februarie proiectul va fi public.
„Sunt județe în țară care deja îl implementează pe proiecte pilot, dar cel mai târziu de la 1 mai va fi implementat în toată țara”, a adăugat Popa.
Șeful IGPR a mai spus că desființarea posturilor de poliție rurale va duce la economii.
„Noi, în prezent, în țară ne permitem luxul să avem 2.834 de posturi de poliție în condițiile în care sunt comune cu 500 -700 de locuitori. Postul de poliție trebuie încălzit, trebuie iluminat, trebuie să aibă de toate, iar aceste fonduri le vom direcționa să facem reparații la mașini și să avem benzină pentru a putea avea o poliție 24 de ore din 24 în stradă pentru că nu avem cum să normăm azi munca a trei oameni în așa fel încât să avem poliție 24 din 24”, a spus Popa.
Șeful IGPR a adăugat că, în medie, cheltuielile cu întreținerea unui sediu de poliție se ridică la peste 1.500 de lei lunar.
„Posturile de poliție rurale, în marea lor majoritate, nu sunt ale Poliției, sunt ale primăriilor, iar pe cele care sunt ale noastre le vom transforma în locuințe de serviciu sau în case de odihnă. Va fi analiză pe fiecare și o să renunțăm la ele dacă trebuie”, a explicat el.
Potrivit sursei citate, în loc de posturi de poliție vor fi secții de poliție care vor acoperi cinci-șase comune de exemplu.
„Se vor aduna într-o secție. Acolo vor avea logistica necesară pentru desfășurarea activității. Nu ne putem permite să împrăștiem bani indiferent dacă avem nevoie sau nu. În Marea Britanie, mai nou se comasează poliții ale orașelor tocmai pentru a avea la dispoziție logistică pentru toate situațiile. Din punctul meu de vedere, sunt și în România orașe care nu ar avea nevoie de Poliție. Mă refer la orașele mici. În Bihor sunt zece orașe. Valea lui Mihai este oraș, deși este mai mic decât comuna mea. Acolo am zece oameni care sunt de serviciu și care nu fac nimic, iar într-o comună cu nouă sate, cu problematică deosebită, sunt trei polițiști”, a spus Popa.
Chestorul Popa a declarat că, potrivit unui studiu intern printre polițiști, 86 la sută dintre ei își doresc desființarea acestor posturi.
„Am făcut și un studiu, 86 la sută dintre polițiști își doresc desființarea acestor posturi pentru că sunt obligați acum să stea în comună și sunt comune în care nu este nici dispensar, nici școală”, a spus el.
Chestorul Popa a mai spus că, prin desființarea posturilor de poliție rurale, polițiștii vor fi obligați, din nou să patruleze.
„Având posturi de poliție, au preferat să stea acolo. Mai jucau cărți, mai o tablă, asta este. Ce să ne ascundem după deget? Nu se va mai întâmpla așa fiindcă vor patrula, vor fi prezenți în stradă în ture de 12 cu 24”, a spus Popa.
