Posturile creștine de peste an

Postul creștinesc obișnuit este înfrânarea pentru o vreme, de la mâncărurile de dulce (carne, pește, brânză, lapte, grăsimi și băuturi alcoolice), atât pentru întărirea sufletească, cât și pentru sănătatea trupească.
Din punct de vedere al felului sau asprimii lui, atât în practica veche a Bisericii cât și în cea răsăriteană, postul poate fi de mult multe feluri sau grade:
Postul integral (total) sau ajunarea propriu-zisă, care constă în abținerea completă de la orice fel de mâncare și băutură pe un timp anumit (care, bineînțeles, nu poate fi prea lung); e postul ținut, timp de 40 de zile, de către Moise pe Sinai (Ieșire XXIV, 18), de Sf. Prooroc Ilie (3 Regi XIX, 8) și de Mântuitorul în ajunul începerii activității Sale mesianice (Luca IV, l-2);
Postul aspru (xirofagie), în care se îngăduie numai consumarea de hrană uscată: pâine, fructe uscate sau semințe, legume și apă. E postul pe care l-a practicat Sf. Ioan Botezătorul în pustia Iordanului (vezi Matei III, 4 si Marcu I, 6), precum și marii asceți și pustnici creștini din epocile de strălucire a monahismului;
Postul comun (obișnuit), în care se admite consumarea mâncărilor gătite din alimente de origine vegetală (inclusiv untdelemnul), excluzându-se orice aliment de proveniența animala (carnea, inclusiv cea de pește, untura sau grăsimea, ouăle, laptele și toate derivatele lui). Este postul practicat de marea majoritate a credincioșilor, în cele mai multe cazuri;
Postul ușor, numit și dezlegare, în care se îngăduie consumarea peștelui și a vinului, precum și a untdelemnului, în perioadele când e impus post aspru. Astfel de dezlegări se acordă pentru sărbătorile mai importante care cad în timpul posturilor de durată, când e prescris post aspru sau post comun, ca de exemplu, Bunavestire, care cade totdeauna în timpul Paresimilor; ele sunt reglementate prin tradiția și practica bisericească, fiind consemnate în Mineie și în Triod (la sărbătorile respective), în Tipicul cel Mare, precum și în Sinaxarul de la sfârșitul unora din edițiile mai mari ale Ceaslovului (vezi mai departe, la posturile de durată).
Din punct de vedere al lungimii postului ele se clasifică în:
Posturile de o singură zi când se ține post în toate zilele de miercuri (amintind vânzarea de către Iuda a Mântuitorului), și vineri (amintind răstignirea Domnului), cu excepția celor trecute în calendar ’harți’.
Alte posturi de o singură zi sunt:
Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie);
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, (29 august) și
Ajunul Bobotezei (5 ianuarie).
Posturile de mai multe zile
Postul Paștelui sau Postul Mare
Acest post ține șapte săptămâni. Primele șase săptămâni închipuie postul de 40 de zile al Mântuitorului, iar a șaptea săptămână este pentru cinstirea Patimilor Sale.
Este cu dată schimbătoare, fiind legat de data Sfintelor Paști.
Nu se mâncă: carne, ouă, brânză, precum și pește, untdelemn și vin.
Este dezlegat la untdelemn și vin sâmbăta și duminica, în ziua de 24 februarie (Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul), 9 martie (Sfinții 40 de Mucenici).
Se mănâncă pește la Buna Vestire (25 martie) și în Duminica Floriilor.
Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn și să bea vin în Postul Mare.
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (Sânpietru)
Biserica a așezat acest post în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, precum și a celorlalți Apostoli. Stă în legătură cu Paștele și Pogorârea Sfântului Duh, sărbători care au date schimbătoare. De aceea poate dura mai mult sau mai puțin.
Se lasă sec în prima Duminica după Rusalii (Duminica Tuturor Sfinților) seara și se postește până la 29 iunie, Ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel, care dacă va cădea într-o zi de miercuri sau vineri, se mănâncă de post, însă este dezlegat la pește.
În acest post nu se mănâncă carne, ouă și brânză. Lunea, miercurea și vinerea nu se mănâncă cu untdelemn și bea vin.
Este dezlegat la pește în Ziua Nașterii Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie), chiar dacă va cădea miercurea sau vinerea.
Dacă în zilele de luni, marți și joi, cade un sfânt mai mare însemnat în calendar cu cruce neagra (+), atunci se poate mânca pește, iar în zilele de miercuri și vineri, se poate mânca cu untdelemn și bea vin.
Postul Sfintei Marii (Santa-Mariei)
Acest post se ține în cinstea Sfintei Fecioare Maria.
Durează două săptămâni: de la 1 la 15 August
Lăsăm sec la 31 iulie; iar de va cădea această zi miercurea sau vinerea, se lasă sec la 30 iulie.
În acest post se mănâncă cu untdelemn și se bea vin, numai sâmbăta și duminica.
Este dezlegat la pește la 6 august, când este Schimbarea la Față.
Dacă Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post, mâncam de dulce a doua zi, adică la 16 August, însă este dezlegat la pește.
Postul Nașterii Domnului (Crăciunului)
El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moise, precum și postul patriarhilor din Vechiul Testament, care așteptau venirea lui Mesia cu post și rugăciune.
Postul ține 40 de zile: de la 15 noiembrie la 25 decembrie.
Se lasă sec în seara Sfântului Filip, la 14 Noiembrie.
Dacă această zi cade miercurea sau vinerea, postul începe din ziua de 14 noiembrie, lăsându-se sec în seara zilei de 13 noiembrie.
Nu se mănâncă carne, ouă și brânză. Lunea, miercurea și vinerea se mănâncă bucate fără untdelemn și nu se bea vin. Marțea și joia se dezleagă la untdelemn și vin. Sâmbetele și duminicile, până la 20 decembrie exclusiv, este dezlegat la untdelemn, vin și pește.
Între 20 – 24 decembrie postul este mai aspru. Nu se mai consumă pește.
Dacă în zilele de Luni, Miercuri și Vineri prăznuim vre-un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+), mâncăm untdelemn și bem vin; iar de va cădea hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie (+) , atunci dezlegăm și la pește.
În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara și anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină, căci cu semințe a ajunat Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Nașterea lui Hristos.
De Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.
(www.calendar-ortodox.ro)