Domnul Hristos arăta puterea postului când le spunea ucenicilor că „unele soiuri de duhuri se pot scoate doar cu post și rugăciune”. De aceea, Sfinții Părinți zic că postul este poarta, iar epitrahilul este ușa mântuirii. Adică prin poarta aceasta strâmtă de care vorbește Mântuitorul vor intra virtuțile sfinte în sufletul și trupul omului, îmblânzindu-le și sfințindu-le, iar epitrahilul simbolizează spovedania, iertarea păcatelor. Sfântul Vasile cel Mare spune că „atât de bătrână este porunca postului încât ea este de o vârstă cu omul”.
Dreapta socoteală
Părintele Arsenie Boca spune că „postul cel mare trebuie să fie măsurat după vârstă, după sănătatea rămasă, deși postul pe mulți i-a făcut sănătoși, și după tăria și felul ispitelor. Așa cere dreapta socoteală. Cei ce s-au grăbit fără sfatul dreptei socoteli, toți au întârziat sau, dând înapoi, au pierdut. De aceea au zis Părinții, gândindu-se la cei grăbiți să stingă patimile, că mai mulți s-au păgubit din post, decât din prea multă mâncare, și preamăreau dreapta socoteală, ca virtutea cea mai mare. Prețuirea pătimașă a trupului pe mulți îi întoarce împotriva duhovnicului, deși învrăjbirea nu-i ține mult, boala îi întoarce; pe alții, însă, mușcați la minte de mândrie, nici nu-i lasă să meargă vreodată la duhovnic, deși le tânjește cugetul. La vreme de umilință, care cearcă pe toți, și aceștia biruie piedica și intră în lupta mântuirii”.
Marea postului
„Nu numai vremea postului, scria Sfântul Ioan Gură de Aur, ci și amintirea lui poate să ne aducă foarte mari foloase. Și după cum cei dragi ai noștri, nu numai dacă sunt de față, ci și dacă ne vin în minte, ne umplu de multă bucurie, așa și zilele postului, și slujbele, și petrecerea simplă, și toate celelalte bunătăți care ne-au rodit din el ne veselesc din pomenirea lui. Dacă adunându-le în cuget pe toate acestea, ne aducem aminte de ele, mari roade vom dobândi și în vremea de acum. Acestea vi le spun nu ca să vă silesc să postiți, ci ca să vă înduplec să nu vă desfătați, nici să aveți o dispoziție lăuntrică ca a celor mai mulți dintre oameni, dacă mai trebuie numiți oameni cei care au o asemenea micime de suflet, încât, ca niște scăpați din lanțuri și de temniță grea, zic unii către alții: «Greu am mai străbătut marea postului». Alții însă, mai slabi de cuget decât aceștia, se tem până și pentru următorul Post al Paștilor.”
Fapte…
„Postiți? – spunea Sfântul Ioan Gură de Aur. Arătați-mi-o prin fapte. Prin care? – veți zice. De vedeți un sărac, aveți milă de el, un dușman, împăcați-vă cu el, un prieten înconjurat de bun nume, nu-i invidiați, o femeie frumoasă, întoarceți capul. Nu numai gura voastră să postească, ci și ochiul, și urechea, și picioarele, și mîinile și toate mădularele trupului vostru. Mîinile voastre să postească rămînînd curate de hrănire și de lăcomie. A posti pentru ureche înseamnă a o astupa pentru vorbirile de rău și zavistii” ne spune Sfîntul Ioan Gură de Aur.
(Sf. Ignatie Brianceaninov, sursa: www.logos.md.ro)
