Postul în alte religii (I)

Postul, ca practică rituală, este prezent în toate marile religii ale lumii. Mai aspru sau mai permisiv, de durată mai scurtă sau mai lungă, cu caracter expiator, de cerere ori de mulțumire, acesta este prezent din Europa până în cele mai îndepărtate colțuri ale Extremului Orient, vădind conștiința păcătoșeniei, nevoia purificării și vocația renunțării prezente în omul din totdeauna și din tot locul. Ca mijloc de purificare de patimi și desăvârșire morală, postul este prezent în toate marile religii. Dacă este să ne oprim numai asupra câtorva dintre acestea, precum islamul, hinduismul, budismul și jainismul, putem observa că, deși există diferențe majore în ceea ce privește modul de a posti, practica renunțării și a purificării trupești și sufletești prin post este o constantă a tuturor acestor religii.
Ramadanul
Termenul arab pentru post este sawn, acesta denumind cele trei tipuri de post prezente în islam: Ramadanul – postul cel mai important și care constituie unul dintre cei cinci „stâlpi” ai religiei islamice – , postul „de pocăință” și postul benevol.
Esențial pentru orice musulman este postul Ramadan, care și-a luat numele de la luna în care este ținut, cea de a noua a calendarului islamic, considerată perioada în care Coranul i-a fost revelat Profetului (2, 185). Ramadanul, cu regulile care trebuie respectate pe tot parcursul său sunt foarte clar stipulate în cartea sfântă a musulmanilor (Sura 2, 183-187).
Acest post de treizeci de zile este obligatoriu pentru toți musulmanii, bărbați și femei care au trecut de vârsta pubertății și sunt sănătoși mintal, astfel încât să și-l poată asuma conștient. Pe tot parcursul zilei, musulmanul care postește nu are voie să consume nici un fel de alimente sau băuturi, inclusiv apă. De asemenea, nu trebuie să fumeze, să folosească parfumuri sau să întrețină relații sexuale. Pe lângă respectarea acestor interdicții, credinciosul musulman încearcă să vorbească mai puțin, să nu bârfească, să nu calomnieze sau jignească, să nu mintă și să alunge din inima sa invidia și lăcomia; în schimb, pe toată durata postului caută să trăiască într-o stare de pace și liniște sufletească, meditând la profunzimea învățăturilor islamului, arătându-se amabil, prietenos și milostiv față de semenii săi.
Caracteristica inedită a Ramadanului este că postul – cel puțin cel „trupesc” – ține din momentul în care este suficientă lumină pentru „a deosebi un fir alb de un fir negru în zori de zi” până la asfințitul soarelui (Coranul, 2, 187). Odată cu venirea serii, lucrurile se schimbă, toate interdicțiile fiind suspendate. După lăsarea întunericului poate fi luată o masă ușoară, însă în ultima parte a nopții, în apropierea zorilor, este pregătit un adevărat festin, la care ia parte întreaga familie. În unele țări musulmane, întrerupere postului în fiecare seară reprezintă un prilej de sărbătoare, cu mese îmbelșugate, întinse pe străzi până la ivirea zorilor. De asemenea, în această perioadă, localurile publice rămân deschise pe tot parcursul nopții, oferind feluri de mâncare și dulciuri specifice pentru perioada Ramadanului.
Posturile hindușilor
În hinduism, o structură religioasă foarte complexă și diversă, sunt prezente diferite tipuri și timpuri de post, în funcție de propriile credințe ale hindusului și de obiceiurile locale. Astfel, există practica postului din anumite zile ale lunii, precum în fiecare a 11-a zi, când adepții cucernici ai zeului Vishnu postesc, convinși că astfel îl împacă pe zeu, se eliberează de păcate și își purifică mintea. Tot zi de ajunare este și Purnima, ziua cu lună plină a lunii calendaristice hinduse, dedicată Marii Zeițe, când se ajunează de la răsăritul soarelui până la răsăritul lunii. Apoi, în funcție de zeii pe care îi cinstesc, credincioșii hinduși postesc în zilele din săptămână dedicate acestora. Astfel, adepții lui Shiva postesc lunea, cei ai lui Brihaspati, joia, cei ai lui Vishnu, vinerea etc. Acestora li se adaugă o serie de alte zile de post, anuale, în care se sărbătorește nașterea unor divinități: Ganesha, Krishna ș.a. sau diferite alte sărbători religioase. De asemenea, marile pelerinaje, anuale sau periodice, sunt săvârșite de credincioși care în prealabil sau în timpul pelerinajului se abțin de la anumite alimente și plăceri lumești, practicând, în schimb, abstinența, tăcerea, meditația, lectura textelor sacre. Acestor posturi li se adaugă și postul pe care soția îl ține pentru soțul său, mama pentru fiu, sora pentru frate.
(Iulian DAMIAN, www.ziarulumina.ro)