Postul creștin și abstinența digitală

Trăim vremuri de fulminant progres științific. O tehnologie considerată de ultimă oră, în câteva luni, uneori săptămâni sau chiar zile, devine perimată. Specialiștii din Silicon Valley promit că, până în anul 2045, mintea artificială va depăși performanțele minții umane, în sensul că inteligența artificială va fi de un miliard de ori mai puternică decât toate mințile umane la un loc. Iar mintea omului va fi îmbunătățită prin implanturi intracraniene, nanoroboți intracerebrali, atașați neuronilor umani. Însă, până la verificarea acestor profeții despre viitorul omenirii și al ființei umane, unele lucruri se petrec deja sub ochii noștri.
Copiii din generația 1982-1994, cunoscută și sub denumirea de „Generația Y” sau „Millennials”, sunt primii nativi digitali care s-au născut, au crescut și au fost educați într-o lume în care stilul de viață le-a fost covârșitor influențat de mijloacele digitale. Efectele, uneori neașteptate și greu de apreciat integral, ale acestei explozii digitale, se manifestă pe toate planurile vieții umane, încă de la vârstele cele mai fragede, prin boli fizice și psihice. Psihologul creștin Dmitri Avdeev menționează deprimarea sau sentimentul de gol și pustietate sufletească care apare atunci când accesul la tehnologie nu este așa cum și-ar dori persoana în cauză. Folosirea tehnologiei digitale pentru îmbunătățirea dispoziției, pentru ignorarea sau uitarea frământărilor și problemelor personale, adică modificarea artificială sau fortață a stării psihice, conduce la apariția unor probleme legate de relațiile interumane și intrapersonale.
Rețelele de socializare, care au promis conectarea persoanelor umane, adâncesc, mai degrabă, vidul existențial, sentimentul de gol și de pustiu sufletesc, de însingurare socială și alienare spirituală. Sentimentul apartenenței la un grup real și cel al relaționării directe sunt înlocuite cu relațiile virtuale, mediate de tehnologie. Nu întâmplător se vorbește despre „nanofobie”, adică despre teama de a fi privat de mijloacele digitale, precum și de „depresia de Facebook”.
Potrivit studiilor, petrecerea mai mult de trei ore pe zi în compania tehnologiei digitale și, în special, a rețelelor de socializare conduce spre o stare precară de sănătate mintală. Copiii dependenți de tehnologie au întârzieri în dezvoltarea emoțională, intelectuală și socială. Din cauza tehnologiei, tinerii sunt nerăbdători și obișnuiți să primească o gratificare instant.
Testul Marshmallow sau amânarea recompensei, realizat de psihologul Walter Mischel pe copii cu vârste între 4 și 6 ani, arată pericolul la care sunt expuși aceștia, pe măsură ce vârstele lor sunt mai fragede, prin folosirea irațională și adictivă a tehnologiei. Totodată, arată faptul că viața întreagă, nu doar vârsta copilăriei sau a adolescenței, așa cum o mărturisește credința creștină, viața ascetică, este o amânare a recompensei imediate sau efemere, o sublimare a beneficiilor și o direcționare a lor în plan spiritual; din perspectiva efectelor veșnice – despătimirea și mântuirea.
În volumul Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman, Nicolas Carr menționează cercetarea unui profesor de economie de la San Jose University, USA, care arată că progresul mijloacelor media digitale au influențat profund modul de lectură al omului contemporan. Mediul digital tinde să încurajeze oamenii să exploreze extensiv multe subiecte, dar la un nivel superficial, iar „hyperlinkurile” îi distrag pe oameni de la citirea și gândirea profundă. De asemenea, îi îndepărtează de lectură, iar lipsa acesteia conduce la o exprimare greoaie, defectuoasă, plină de greșeli și stereotipii verbale, mutism, probleme intrapersonale. În spațiul românesc, se vorbește despre o creștere alarmantă a nivelului de analfabetism funcțional și de autism emoțional.
Efectele abuzului de tehnologie informațională asupra capacității de concentrare sau de focusare sunt dintre cele mai șocante, după cum atrag atenția oamenii de știință. Adam Alter susține în lucrarea sa Irezistibil. Dependența de tehnologie și afacerile din spatele ei că tehnologia „este cocaina generației noastre”, că „trecem prin sevraj” și că „suntem atât de motivați de acest drog, încât obținerea fie și a unei singure doze implică reacții cu adevărat bizare”, referindu-se, desigur, la „like-uri”.
Ca alternativă la abuzul și dependența de tehnologie, sunt recomandate interacțiunile reale: cu părinții, frații și copiii de aceeași vârstă, cultivarea jocurilor în aer liber, construirea unor relații de prietenie efectivă, lectura tipărită, activități sportive și recreative. Adăugăm, dintr-o perspectivă spirituală, o viață morală înaltă, având în centrul ei lucrarea de dobândire a virtuților creștine, rugăciunea individuală și eclesială.
Am putea chiar vorbi despre o „abstinență digitală”, despre o „detoxifiere digitală” periodică, de o zi pe săptămână sau de câteva zile pe lună, prin accesarea restrictivă, doar în situații de nevoie, a dispozitivelor digitale, obiceiuri pe care să le practice întreaga familie, părinți și copii. Perioada posturilor este una extrem de potrivită pentru această formă de asceză a minții, odată ce înfrânarea creștină nu înseamnă doar renunțare la anumite alimente, băuturi și plăceri, ci restrângerea și lupta de eliberare de toate dependențele noastre, fie că este vorba de unele fizice sau spirituale, mai vechi sau „de ultimă generație”.
(Pr. Prof. Dr. Ioan C. Teșu , Ziarul Lumina)